Monthly Archives: August 2017

4 nopți în Maroc la doar 149 euro/p (zbor + cazare)

Marrakech este una dintre cele mai frumoase destinatii din Africa de Nord, alaturi de Casablanca, Tunis samd, asa ca, ne-am gandit (si poate si tu) ce motiv ai putea avea sa NU mergi in Maroc? NICI UNUL, desigur! Am gasit super oferta la doar 149 EURO de PERSOANA cu avion si cazare INCLUS in pret.  4 NOPTI este OFERTA!

Intervalul ales de noi (insa doar ca exemplu) este 5 – 9 noiembrie 2017, daca nu convine puteti alege de mai jos alternative la zboruri, dar atentie, fiind si promotie, normal ca perioadele in care puteti pleca in Marrakech sunt foarte restranse. Totusi, speram ca veti gasi, avem in toamna cu plecari din Bucuresti, Timisoara si Cluj.

Avionul este 108 euro, dus-intors cu o escala, CLICK AICI PT A VEDEA

La hoteluri aveti 3 optiuni, dintre care a treia este PERSONALA (adica va alegeti singuri, daca doriti, un alt hotel, daca nu ati fost de acord cu cele oferite drept exemple de noi):

Alternative la avion:

Bucuresti

Timisoara

Cluj

Totalul este de 149 euro de persoana (108 + 41 euro hotelul)

!!! De asemenea, trebuie sa specificam ca aceasta excursie este DIY, adica do-it-yourself. Prin urmare, este o excursie in care iti planifici personal rezervarile. Foloseste link-urile date pentru a le vedea, dar sa fiti atenti sa va uitati de doua ori la preturile afisate – astfel de vacante oferite sunt mult mai ieftine decat majoritatea, DAR au si ele un defect: sunt limitate; nu dureaza mult promotia, iar, prin urmare, preturile se pot schimba. E cel mai bine sa profitati de oferta in ziua in care apare !!!

Posted in BEST OF, HOTELURI | Tagged , , , , , , , , , , | Leave a comment

Vietnam la doar 460 euro/p (avion cu 10 nopti cazare)

Nu ma credeti! Nu ma credeti si eu sunt sigur de asta! Dar nu e problema, va puteti uita si voi aici jos. Linkurile de mai jos, pe care daca le urmati va vor redirectiona spre MOMONDO.ro dupa si deja stiti de la celalte articole ale noastre, de acolo veti lua avionul care va va duce spre Vietnam, mai exact in Ho Chi Minh si, tot acolo, veti avea si hotelul! Asa ca, spune-mi, cu cine pleci? Bagajele sunt gata? Pentru ca eu mi l-as face deja cu siguranta. Mai ales ca, sa stiti, noroc mare aveti, pentru ca, in general, in statiunile din Vietnam (la fel ca si in Thailanda, de altfel) trebuie sa mai platesti bani si pe trasnfer, pentru ca statiunile sunt departe aeroporturi. DAR AICI, nu e cazul!

Noi am ales data de 17 – 28 ianuarie 2018, dar este doar un exemplu, pentru ca mai jos avem si alte optiuni pentru dvs. daca nu va convine acest interval.

ZBORUL > este Bucuresti – Ho Chi Minh la doar 417 euro, dus-intors. Totusi, escalele nu sunt cele mai frumoase, dar nu uitati pretul…

La hoteluri aveti 3 optiuni, cea de-a treia fiind o alegere personala, iar pentru schimbarea perioadei la hoteluri, trebuie sa va duceti la casutele de mai sus

Alternative la avion:

Totalul este de 460 euro/pers (417 zbor + 43 euro hotelul)

!!! De asemenea, trebuie sa specificam ca aceasta excursie este DIY, adica do-it-yourself. Prin urmare, este o excursie in care iti planifici personal rezervarile. Foloseste link-urile date pentru a le vedea, dar sa fiti atenti sa va uitati de doua ori la preturile afisate – astfel de vacante oferite sunt mult mai ieftine decat majoritatea, DAR au si ele un defect: sunt limitate; nu dureaza mult promotia, iar, prin urmare, preturile se pot schimba. E cel mai bine sa profitati de oferta in ziua in care apare !!!

Posted in BEST OF, HOTELURI | Tagged , , , , , , , | Leave a comment

Experimente privind calitatea: chipsurile sub lupă

Produsele UNICOM WOOD au trecut cu brio examenele de rigoare

Laboratorul de Oenologie al USAMV Iași (Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară) a fost autorizat să facă cercetări asupra metodei de învechire a vinului folosind chipsurile de lemn – și chiar rugat, explicit, în acest sens, de către UNICOM WOOD, producătorul respectivelor chipsuri. Comportamentul chipsurilor a făcut obiectul mai multor studii întreprinse asupra lor, în scopul decodării formulei de performanță pe care chipsurile o realizează. Rezultatul acestor cercetări descurajează pe cei ce s-ar îndoi de asemenea performanțe.

În cercetări s-au implicat și le-au atestat (începând cu octombrie 2002) chimistul Sorin Coşofreţ și profesorul doctor Valeriu V. Cotea, care au format un colectiv de cercetare în acest scop. Astfel că girul acestor concluzii trase este dat de câteva dintre numele cele mai autorizate – și cu tradiție – persoane din lumea vinului românesc.

La solicitarea UNICOM WOOD privind posibilitatea utilizării fragmentelor din lemn de stejar (chips) pentru învechirea rapidă a distilatelor, Laboratorul de Oenologie al U.S.A.M.V. Iaşi a efectuat o serie de experimente a căror rezultate preliminare sunt prezentate, pe scurt, în cele ce urmează.

COMPARAȚIA CU DISTILATUL NEÎNVECHIT E ELOCVENTĂ: ÎNVECHIREA PRIN CHIPSURI CÂȘTIGĂ

Datele analitice obţinute în urma folosirii chips-urilor Unicom de tip Natural (Nt), Lejer (Lj), Medium (Md), Medium plus (Md+), Forte (Ft), Forte plus (Ft+), în doze de 4 grame (per)/litru, au fost comparate cu distilatul neînvechit (D) şi cu alte trei distilate învechite timp de 2 (B2), patru (B4) şi șapte ani (B7) în butoaie din lemn de stejar.

Figura 1. Modificarea conţinutului de compuşi fenolici (grame/litru) la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 (douăzeci și una) de zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de doi (B2), patru (B4) şi șapte ani (B7).

Figura 2. Modificarea extractului sec (grame/litru) la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

Fig. 3. Modificarea componentei roşu(+a) – verde (-a), determinată prin metoda CIE-Lab   76, la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile,  comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

Fig. 4. Modificarea componentei galben(+b) – albastru (-b), determinată prin metoda CIE-Lab 76, la distilatul învechit pe chips-uri (Nt, Lj, Md, Ft, Ft+) timp de 21 zile, comparativ cu distilatul neînvechit (D) şi cu distilate învechite în butoaie de stejar timp de 2 (B2), 4 (B4) şi 7 ani (B7).

 Concluziile care s-au tras în urma experimentului

Punerea în contact a distilatelor tinere cu fragmente din lemn de stejar (chips-uri) în doză de 4 grame/litru a condus la o serie de modificări fizico-chimice şi senzoriale similare cu cele ale unor distilate învechite tradiţional timp de mai mulţi ani în butoaie din lemn de stejar.

Utilizarea fragmentelor din lemn de stejar pentru învechirea distilatelor este conformă cu Legea viei şi vinului în sistemul organizării comune a pieţei vitivinicole (nr. 244/2002).

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , , , | Leave a comment

MIHAI ANGHEL, DOMENIILE SEGARCEA ȘI VINURILE SALE

Cu puțin timp în urmă, am stat de vorbă cu Mihai Anghel. Mai stătusem, față în față, și altădată de vorbă. Mai scrisesem și altădată – precizez că de mai multe ori – despre DOMENIILE SEGARCEA.

Cu câțiva ani în urmă, i-am luat un interviu – și s-a purtat cu multă amabilitate și deferență.

De data asta, domnul MIHAI ANGHEL s-a dovedit foarte acid. A pornit, ca o tempestă – și a criticat totul în cale. Se prea poate asta, când ești călare doar pe un cal alb. Numai că armăsarul nostru are și pete negre, multe – și pete maron. Sau gri. Ba aș fi înclinat să scriu: și pete albastre.

Am scris, aduc aminte încă o dată, în mai multe rânduri, despre Mihai Anghel.

Despre MINIMA MORALIA, gama sa (înaltă) de vinuri.

Vinurile sunt, incotestabil, de bună calitate. Cel puțin unele. A fost o plăcere să scriu despre MARSELAN, care mi-a plăcut. Sunt și acum de părere că este, la Segarcea (de fapt, împreună cu distinsa doamnă Cornelia Anghel, care este destinată spre a se ocupa de vinuri), în posesia a două soiuri cu care poți face cărare: CABERNET SAUVIGNON și CHARDONNAY. Și acel MUSCAT FRONTIGNAN, în variantă românească, minunat sânge roz al locurilor.

Dar, la cel puțin două capitole, (era să scriu: în bună tradiție românească – numai că există și excepții) este profund deficitar. Falimentar chiar, aș zice. Unul dintre ele este MARKETINGUL. Vinurile sale nu sunt cunoscute. Nu numai în București. Este îndeajuns să faci numai drumul până la Vâlcea, în aceeași provincie, a Olteniei- și să o constați cu ochii tăi.

Aș spune că, atunci când ai pretenții, domnul Anghel le are, ar trebui să nu existe nici un colț de țară (vezi: Moldova) în care vinurile tale să nu se găsească…

În al doilea rând, chiar de-ar fi, din greșală, cunoscute, nu sunt DISTRIBUITE. Pur și simplu nu le găsești în toată țara. Sunt județe în care lipsesc cu desăvârșite. Sunt și orașe, mai mari sau mai mici, care nu au auzit nici de MARSELAN, nici de CHARDONNAY-ul domniei sale (măcar ăla cu bag-in-box!… dacă-i vorba despre puterea de cumpărare a românului, care e – știut lucru – mică), nici de CABERNET SAUVIGNON. Și, atunci, despre ce vorbim noi?

El crede, ca nevasta americană, că ea e din aur curat/unicat, iar bărbatul nu se poate lipsi de ea. Aș! Chiar de-ar vrea să bea SEGARCEA, românii, în bună măsură, n-au parte. Îmi permit să-i spun, cu tot respectul pe care îl am: domnule MIHAI ANGHEL, este păcat de vinurile dumitale bune, dacă ele n-ajung niam la consumator. Ba chiai dânsul ar trebui să mai ia lecții de la CRAMA GÂRBOIU, BUDUREASCA, TOHANI ș.a.m.d. (exemplele pot continua!).

Nu mai pomenesc de faptul că nu sunt mai deloc promovate, ca să nu mă acuzați că fac o teorie pro-domo

Uite, chiar vă propun, prietenește, ceva: comandați un studiu de piață/sondaj de opinie, corect, profesionist și nepărtinitor, ca să vedeți gradul de notorietate de care se bucură vinurile dumneavoastră.

Atunci vom vedea câți români au auzit de MARSELAN…

DOMENIILE COROANEI-SEGARCEA sunt admirabile. Dar lipsesc cu desăvârșire…

 

Mihail Gălățanu

Posted in vinuri | Tagged , , , , , | Leave a comment

MARFA ȘI BANII. CALITATE SAU SIGURANȚĂ?

Dintotdeauna, și la produsele alimentare, ca și la celelalte produse, calitatea a mers mână în mână cu siguranța. Au fost și alte  trăsături care, în diferite epoci, au dominat și au avut o influență decisivă asupra vânzărilor, asupra cererii și ofertei de pe piață. De pildă, designul. Mai ales la telefoane, televizoare, mașini, dar și la alte  categorii de produse: poșete, obiecte de design, îmbrăcăminte, acolo unde moda se schimbă cel mai des. Și la modele de mașini, din domeniul AUTO, precouparea este majoră: un new look vinde produsul.

În ultima vreme, am constat, preocuparea este pentru protecție/siguranță, în chiar detrimentul calității, deși – în mod normal – calitatea trebuia să primeze. Și, într-un fel, chiar prin protecție/siguranță, calitatea primează. Și asta pentru că protecție suplimentară/sau siguranță suplimentară înseamnă chiar calitate superioară.

Calitate, dar investită în consumarea, cu precauții, a produsului. Bine, veți spune, dar asta se întâmplă de regulă în sectorul alimentar, unde prospețimea, preocuparea pentru o igienă strictă etc au fost, mai întotdeauna, cuvinte de ordine. Unde alimentele suportă o preocupare constantă spre a fi în regim steril – și de curățenie maximă. La ce mă refer, mai concret, Păi am să pornesc enumerarea de la BERE. În special, BEREA la DOZĂ. Apoi aș continua cu zona APELOR MINERALE. N-aș omite nici VINURILE. Dar aș pune la socoteală și protecțiile care se găsesc prin supermarekturi, de cumpărat separat.

Ar trebui/s-ar impune să enumer și FOLIILE DE PROTECȚIE pe care unele produse  precum peștele, brânza, unele napolitane le au etc. Ba aș pune accent și pe CONGELATE, o piață care amenință să expandeze.

I-aș putea pune la socoteală și pe cei de la dulciuri, prăjituri, cu accent pe semipreparate, în curs de diversificare.

Ar fi, însă, de ținut în minte și foliile de protecție, chit că sunt din aluminiu sau nu, destinate produselor de catering, uneori cele amblate și de la raionul special de preparate ale supermarketurilor. Veți spune: ei, ce mare lucru, este și asta o tendință, va trece ca și alte mode/sau trenduri din lumea FMGC-urilor.

Se prea poate, dar eu nu cred că va trece.

Se va amplifica și va prinde proporții, pe zi ce trece. Asta e predicția mea – și am și argumente în acest sens.

MIHAIL GĂLĂȚANU

Posted in lifestyle | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

ACASĂ LA SCDVV BUJORU

DEALURILE BUJORULUI DAU VINURI DE BĂGAT LA CAP. ȘI LA INIMĂ  J

V-ați gândit, vreodată, cu voluptate, la o BĂBEASCĂ NEAGRĂ? Soră bună cu acea RARĂ NEAGRĂ, pe care ați gustat-o la frații de peste Prut? Perla, mândria și fala strugurilor care cresc pe DEALU BUJORULUI? Să o și doriți, să o și gustați, poate să și o aveți între vinurile care vă sunt pe plac… Dar la o ȘARBĂ? Recunosc că, la o adică, m-aș da și la o BĂBEASCĂ GRI, răcoroasă – așa, ca de-o pildă și de-o încercare a ceva (încă) rarissim.

Pornind, de data asta, de la un vin care poate fi, la o adică, o vedetă (prin aspect vizual, dar și, mai ales, prin gust), de la sus-amintita BĂBEASCĂ NEAGRĂ am putea să ajungem să descoperim o întreagă podgorie. Una care este, pe nedrept, complet ignorată – sau, oricum, intrată într-un nemeritat con de umbră.

Primul contact cu vinurile de la actuala stațiune, intitulată (corect!): STAȚIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURĂ ȘI VINIFICAȚIE BUJORU l-am avut în adolescență. Și în avea vreme BĂBEASCA era recunoscută ca un vin extrem de interesant – și prețuită la adevărata ei valoare. Pot aprecia, deci, că – de peste trei decenii și jumătate, sunt un degustător constant de marfă de bună calitate de la Bujoru.

Ar fi de început cu o prezentare cvasi-monografică. O prezentare care să înglobeze locul/topos și faptele, premisele unor vinuri deosebite, la Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare de la Bujoru. Toate, într-un binemeritat serial.

PODGORIA DEALURILE BUJORULUI, SCURTĂ PREZENTARE
Se găsește în partea de nord a județului Galați, în ținutul Covurluiui. Reunește, în total,  24 de localități din județul Galați (Târgu Bujor, Umbrăreşti, Vârlezi, Crăiesti, Viile, Fârțănesti, Jorăşti, Lunca, Oancea, Slobozia-Oancea, Suceveni, Rogojeni, Vlădești, Brănești, Gănești, Cavadinești, Bereşti, Bereşti-Meria, Balinteşti, Smulţi, Drăguşeni, Urleşti și Corni) și o singură denumire zonală de comercializare a vinurilor „DEALURILE BUJORULUI”.

Pe etichetă, alături de precizarea podgoriei, mai pot apărea și următoarele denumiri ale plaiurilor viticole: Viile, Oancea, Bereşti, Smulţi, Târgu Bujor, Vârlezi, Jorăşti, Suceveni, Vlădeşti, Găneşti, Drăguşeni și Urleşti.

Sortimentul viticol autorizat și/sau recomandat în această podgorie include preponderent soiuri pentru vinuri albe (Fetească albă, Sauvignon, Muscat Ottonel, Riesling italian, Fetească regală, Aligote, Băbească gri), dar și câteva soiuri pentru vinuri roșii (Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Merlot, Burgund mare, Băbească neagră).

În funcţie de tehnologia aplicată, din strugurii negri se pot obţine şi vinuri roze.

Așa încât veți descoperi o mare parte dintre soiurile României, ca într-o colecție, numai în repertoriu unei zone din România și în portofoliul unei singure stațiuni de cercetare.

PUȚINĂ ISTORIE DINTR-O PREZENTARE MONOGRAFICĂ NU STRICĂ
Istoricul Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru se apropie de jumătate de secol. Dar, până atunci, trebuie să treacă prin 40 de ani, vârsta adevăratei maturități.

Prin 1977, când se trăiau anii de glorie ai comunismului/ani de apogeu, a fost înființată, prin decret prezidenșial, Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. La acea oră, era cea mai staţiune viticolă/mezina unui sistem care încercase să exploateze tot ce mai era de exploatat din resurse.

Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.

SCDVV Bujoru trebuia să apară ca fiind una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.

Acum, staţiunea aniversează 40 de ani de activitate.  La această oră, juudeţul Galaţi deţine locul doi pe ţară, ca suprafaţa viticolă – și sunt unele voci care spun că s-ar putea încumeta să atace locul unu, deținut de fruntașa pe ramură, Vrancea, de altfel vecinul Galațiului.

Avansul pe care l-au adus primii 10 ani de cercetări s-a concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.

Dar asta n-a fost decât faza de pornire. Abia acum urmează faza de maturitate.

***

Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.

După revoluţie, prin schimbările de  la noi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.

DEALURILE BUJORULUI, ÎN DATE ȘI CIFRE

Localizare
Arealul de răspândire a plantațiilor acestei podgorii corespunde aproape în totalitate subunitatii geografice cunoscuta sub numele de Colinele/Dealurile (tradiționale) ale Covurluiului, in spatiul carora se gaseste si Dealul Bujorului.

Din punct de vedere bio-pedo-climatic, podgoria cu acest nume este traversată de paralela de 46° latitudine nordică, intersectată de meridianul de 28° longitudine estică.

Cadrul natural
Zona de tranziție se evidentiază prin predominanța depozitelor levantine (argile și nisipuri), pe platourile din partea de nord a acestei podgorii și a depozitelor din Pleistocen, alcătuite din loess și depozite de loess pe câmpia înaltă a Covurluiului. Versanții sunt alcătuiți din depozite de argile, argile nisipoase si nisipuri, din care au rezultat sedimente.

Solurile
La capitolul soluri, reprezentative sunt: cernoziomurile cambice, cernoziomurile, solurile cenușii și cele de pe versanții terasați.

Relieful
Tipul de relief este unul colinar, sub forma unor interfluvii prelungi și văi aproximativ paralele, pe directia NordNordVest-SudSudVest. Excepție face extremitatea nord-vestică a teritoriului care are aspect de platou suspendat la circa 300 de metri. Colinele care se desprind din el, coboară lent, de la circa 300 de metri până în jur de 200 metri și respectiv 100 de metri. Văile de separație au dat naștere la versanți cu declivități accentuate (intre 5° si 25°).

Apele zonei
Cu excepția apei principale, adică chiar a râului Prut, principala arteră hidrografică care strabate teritoriul podgoriei este Chineja, un afluent al Prutului. El are o scurgere permanentă și cu debit important. În rest, celelalte ape sunt semipermanente sau intermitente si cu debite reduse până la secare. Apele subterane, freatice și captive sunt relativ puține, discontinui în spatiu și cu mari fluctuații sezoniere de debit. Se apreciază că, în linii mari, teritoriul podgoriei Dealul Bujorului este deficitar in resurse hidrice autohtone.

va urma

MIHAIL GĂLĂȚANU

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

TOP BERE

CELE MAI VÂNDUTE MĂRCI DE BERE, ÎN ULTIMII ANI

Câteva considerații pe marginea PIEȚEI DE BERE

Berea se dilată și ca și cifră de afaceri.

În ultimul deceniu, s-a produs, de mai mult ori, şi o schimbare a liderului de piață în bere. Dar şi modificări în clasamentul celor mai vândute branduri, ca și între primele trei competitoare/marile concerne producătoare de bere. Berea a urcat, ca și percepție publică, stârnind zâzanie și gelozie în piața-soră, de vin. Imediat după 2005, liderul pieţei era Heineken. Ea şi-a consolidat poziţia după ce a cumpărat Bere Mureş, pentru ca, de-a lungul ultimilor ani, să intre într-un joc  subtil al concurențelor, la cotele de piaţă, cu un alt mare jucător, Ursus. Unele estimările arată că, acum, Ursus s-ar afla pe primul loc. Oricum ar fi, trei dintre marile companii (coloșii internaționali din bere), se bat/concurează pentru prima poziție:BERGENBIER, HEINEKEN și URSUS.

CINE E, CINE E… PE PRIMUL LOC? 🙂
Întrebat, recent, pe ce loc se află compania pe care o reprezintă, Onno Rombouts, managing director al Heineken România, a spus numai că depinde de sursa datelor fără să ofere şi alte detalii. Heineken este printre cele mai civilizate mărci, dar are o cultură civilizațională îndoielnică.

Pe de altă parte, potrivit informaţiilor de pe site-ul SABMiller, Ursus are 30% din piaţă de bere, cu volume vândute de 5,72 milioane de hectolitri în anul financiar care s-a încheiat în martie 2014. O cotă care pare cam mare, incredibil de mare.

TIMIȘOREANA
Nu surprinde prezența TIMIȘOREANA pe primul loc, dacă ne gândim la reala popularitate de vare se bucură și la prețul relativ acceptabil de care se bucură. Tocmai pentru că e bere fără niciun fel de pretenții, mai aproape de low-cost decât de berea high-quality, aceasta face să-și câștige cota de piață mai mare.

BUCEGI
BUCEGI e o bere dedicată categoriilor celor mai de jos ale target-ului. Este clar o bere mai degrabă low-cost (concept importat, cumva, din vin – spre a descriera categorii de target cărora li se adresează). Dar, dacă ne gândim că titlul reînvie o bere din comunism, nu ne miră. Este destinată nostalgicilor, tradiționaliștilor, post-comuniștilor. Deși încearcă, din greu, să scape de această imagine.

CIUCAȘ
Nici CIUCAȘ nu face gaură-n cer cu preocuparea pentru calitate. Însă acreditează ideea că este o bere care vine de la munte, are numele chiar al unui masiv muntos, ceea cea ar însemna că are o apă mai curată, chipurile importantă pentru facerea berii, În plus, în siajul acestei aprecieri, vine ideea că ar fi un alt fel de bere mai eco, mai curată, din sânul (sau sâniiJ) naturii, merge pe verdele emancipat, cu conotații ecologiste.

GOLDEN BRAU
De la GOLDEN BRAU în sus încep mărcile cu mai mare greutate, cel puțin în privința calității. Este o vorba de o bere (ceva) mai elaborată, aflată în competiție cu BERGENBIER (care pedalează și ea pe apă venită din susurul muntelui!). Varianta de pasteurizare înseamnă încă o operație în plus aplicată berii. Dar GOLDEN BRAU se găsește în îndeajuns de multe variante încât să mulțumească diferitele gusturi ale bărbaților.

NEUMARKT
NEUMARKT și-a făcut/construit (mai degrabă) o faimă de bere cu gust amărui. De aceea, ar fi – mai cuând – o bere apreciată/și dedicată bărbaților. Femeile, ca target, ar prefera mai puțin berea puternică și amăruie, nefiind învățate prea mult cu gustul amar(nic) al hameiului celui ghiduș.

 ECHIPA RABBIT MEDIA

Posted in bere | Tagged , , , , , , , , , , , | Leave a comment

CRAMA DEALU DORULUI VĂZUTĂ DIN SPAȚIU/ȘI DIN VĂZDUH

CU DRONA PESTE DEALURILE SILAGIULUI

Vara poate fi anotimpul ideal de petrecut câteva zile binecuvântate la Buziaș în vie

Crama Dealul Dorului este impresionantă și văzută din vazduh ! Am putea face un reportaj pe care l-am intitula: cu drona peste culturile de viță de vie….să survolăm dealurile Silagiului și să ne bucurăm, îndelung, ochiul de verdele atât de superb al viilor lui DORU HUSARCIUC.
Suntem in grafic, și – dacă vremea bună va ține cu noi, în continuare – estimăm o producție bună, bună – și, în concluzie, vinuri pe măsură.
Acum, se înregistrează o activitate febrilă pe Dealul Silagiului: îmbuteliem și, tot acum, se pun NOILE ETICHETE !!! Semn care anunță recoltele care vor veni și din care veți gusta, cu siguranță, și dumneavoastră.

Vă ținem la curent. Cu dronă sau fărăJ. Rămâneți cu noi (măcar în gând, vorba poetului!) și surprizele nu vor înceta să apară.
Între timp, Crama Dealu Dorului așteaptă, în grupuri de cel puțin zece persoane, vizitele de degustare la  cramă (organizate și anunțate din timp) – și o asociere de VIN cu MÂNCARE de mare excepție.

VARĂ DE BANAT
Nicicând, parcă, nu arată mai bine Dealu Dorului ca vara. Când soarele își varsă para (nu doar para, ci și foc și parăJ!), parcă nu este minune mai mare, pe lume, ca să stai, la bunul tău plac, într-o vie – și să contempli strugurii.  Și nu numai să-i contempli, ci să-i guști totdată, laolaltă cu zeam lor numită must. Și, în egală măsură, să încerci și vinul din producția/recolta anilor anteriori(degustări comparative).

Te răcorești sorbind câteva boabe de viță, iar  atunci când ți-e sete, ei bine, atunci scoți de la frigider o butelcă aburindă cu vin de soi prima-întâi!

SECRETUL LUI DIONISOS:
Și, iată, secretul fabricării vinului ne este dezvăluit, cu generozitate, de către chiar oamenii care îl plăsmuiesc:

CUM ÎL FACEM (PE EL, PE VIN)
Vinul de la Podgoria Dealul Dorului este un vin de origine controlată (DOC).

Obţinerea acestor vinuri se face prin prelucrarea strugurilor în cadrul arealului „Banat Silagiu”.

Strugurii se recoltează, pentru obţinerea vinurilor de calitate, la maturitatea tehnologică, când au realizat un conţinut în zaharuri de minim 187 grame (per)/litru.

În mare, fazele tehnologice sunt următoarele:

  • Recepția calitativă și cantitativă
  • Prelucrarea strugurilor
  • Răcirea mustului și decantarea
  • Însămânțarea mustului
  • Tragerea vinului
  • Pritocurile

Următoarele faze privesc stabilizarea, condiționarea și filtrarea vinului etc.

Dar să le luăm pe rând:

PROCESUL TEHNOLOGIC LA  DEALURILE SILAGIULUI

Fazele tehnologice sunt următoarele:

  1. Recepţia strugurilor cantitativă şi calitativă.
  2. Prelucrarea strugurilor se efectuează imediat ce au sosit din plantaţie pentru evitarea oricăror contaminări. Desciorchinarea se execută obligatoriu, cu ajutorul utilajelor din dotare. Desciorchinătorul – zdrobitor este confecţionat din oţel inoxidabil. Strugurii sunt trataţi cu enzime pectolitice pentru distrugerea pectinei şi separarea mai uşoară a fazei lichide.
    Zdrobirea strugurilor se execută moderat pentru evitarea strivirii ciorchinilor şi seminţelor. Cu ajutorul pompelor mustuiala este trimisă prin conducte fixe, din oţel inoxidabil la presare. Presele pneumatice sunt folosite pentru obţinerea vinului de calitate. Acestea sunt complet automatizate, cu tablou de comandă pentru programarea presării adecvate a soiului, categorie de calitate şi a gradului de maturare a strugurilor. Extragerea mustului se face prin vacum.
  1. Răcirea mustului şi decantarea particulelor în suspensie şi administrarea dioxidului de sulf în cantitate de 20-30 mg/l. Aducerea mustului la temperatura de 18 º C se face în schimbătorul de căldură imediat ce mustul a fost obţinut. Instalaţia de frig permite această operaţiune. După limpezirea mustului, acesta este trimis în cisternele de fermentare, prevăzute cu instalaţie de control şi dirijare a temperaturii.
    Temperatura este menţinută în jurul valorii de 18 º C.
  2. Se efectuează însămânţarea mustului cu drojdii selecţionate specifice soiului şi cu activatori de fermentare. Zilnic se urmăreşte densitatea şi temperatura mustului pentru ca fermentarea să poată fi dirijată conform cerinţelor vinurilor de calitate.
    Imediat ce fermentarea alcoolică a zaharurilor s-a terminat, vinul se trage de pe depozitul de drojdii.
  1. Tragerea vinului se face deschis pentru eliminarea mirosului de drojdii. Vasele în care se stochează vinul se spală bine, se dezinfectează şi se clătesc cu apă curentă, pentru a fi perfect curate.
    După umplerea cisternelor cu vin, se face sulfitarea lui până la limita de 40 mg/l dioxid de sulf liber. Cisternele se ţin pline cu vin, se închid cu capac prevăzut cu garnitură de etanşare.
  2. Se efectuează pritocurile pentru eliminarea depunerilor în vederea deproteinizării complete cu ajutorul cleitorilor.
  1. Limpezirea şi stabilizarea vinului de calitate. Vinurile sunt tratate pentru deproteinizare cu tanin, gelatină şi bentonită, în doze determinate prin microprobe în laborator. După limpezirea vinului, la 7-10 zile de la aplicarea cleirii mixte, se face filtrarea grosieră pentru îndepărtarea suspensiilor din masa lui.
    Filtrele din dotare sunt cu site din oţel inoxidabil, pe care se colmatează în prealabil un strat filtrant şi în timpul filtrării se dozează materialul filtrant (diotonita) odată cu vinul. După aceste operaţiuni tehnologice se face testul de deproteinizare pentru a stabili gradul de limpezire.
  1. Stabilizarea tartrică se face prin refrigerare naturală şi prin regfrigerare controlată şi dirijarea cu ajutorul frigului artificial.
  2. Stocarea vinului are loc în cisterne din oţel inoxidabil şi în cisterne de polstif, în depozite la suprafaţa solului sau în depozite semi-îngropate, prevăzute cu sistem de dirijare a temperaturii.
    10. Operaţiunile de transvazare se efectuează închis, pentru evitarea oxidărilor. Lunar se controlează vinul. Organoleptic şi fizico-chimic şi se fac corecţii de dioxid de sulf.
  3. Păstrarea vinului se face în funcţie de durata convenabilă de maturare în funcţie de soi şi de anul de recoltă.
  4. Îmbutelierea vinului se efectuează în spaţiu destinat acestui scop, cu loc separat de depozitat sticlele şi recipienţii pentru vin, spaţiu pentru îmbuteliere şi depozit de sticle îmbuteliate. Operaţiunea de îmbuteliere are următoarele faze: a. filtrarea sterilă; b. turnarea în sticlă; c. astuparea cu dopuri de plută; d. aplicarea capsulei termocontractibile; e. etichetarea; f. ambalarea în cutii de carton personalizat; g. paletizarea pe europaleţi; h. stocarea în vederea livrării. PROCESUL DE ÎMBUTELIERE AL VINULUI ALB Vinul condiţionat este supus refrigerării pentru a elimina surplusul de tartrați, pentru a preîntâmpina depunerea acestora in sticlă după îmbuteliere.

Detartrarea se face la o temperatură de -3º C…-5ºC, timp de 8-10 zile, după care vinul scos de la refrigerare este filtrat prin filtrul cu plăci. Vinul este analizat în laborator în privința următorilor parametri: concentratia alcoolică, conținutul în zahăr, bioxid de sulf liber și total, aciditate totală, aciditate volatilă, pH, etc. Se face recepția sticlelor care, ulterior, sunt depozitate în magazie. Înainte de îmbuteliere se curăță și se sterilizează filtrele și bazinul de vin al mașinii de umplere pentru a preîntâmpina contaminarea vinului, precum şi furtunele de legătură între acestea. Pentru curățat se folosește soda caustică in concentratie de 1,5%, iar pentru neutralizarea ei se folosește soluție de acid citric 3% urmând dezinfecția cu abur.

Înainte de intrarea în maşina de umplere, vinul este filtrat cu filtru cu plăci care asigură o filtrare sterilă după care este filtrat cu filtru milipor (cartuș filtrant cu milipori)cu dimensiunea de 0,45 microni la vinul alb definitivând sterilizarea vinului. Fluxul tehnologic de îmbuteliere prevede următoarele etape: – clătirea sticlelor – umplerea cu vin a sticlelor – dopuirea sticlelor – controlul vizual al sticlelor la lampa de control – uscarea sticlelor în tunelul de uscare – capișonarea sticlelor – etichetarea sticlelor, imprimarea lotului și a datei îmbutelierii – ambalarea sticlelor – depozitarea și expedierea.

Clătirea sticlelor realizează igienizarea acestora prin injectarea de apă sterilă, filtrate cu un filtru de 0,45µm, timp de aproximativ o secundă, pentru a fi acoperiţi pereţii interiori.

Prin aceasta se elimină impurităţile din sticlă. Umplerea cu vin a sticlelor se execută la nivel constant eliminându-se sticlele în care nivelul este necorespunzător. Dopuirea sticlelor se execută folosind dopuri de plută naturale. Controlul vizual al sticlelor la lampa de control pentru a elimina sticlele defecte. Uscarea sticlelor se face pentru a elimina condensul sau picăturile de vin de pe exteriorul sticlei pentru a nu avea probleme la lipirea etichetei.

Capişonarea sticlelor se face automat folosind capişoane termocontractibile. Etichetarea sticlelor implică lipirea pe sticlă a etichetei şi a contraetichetei.

După etichetare se imprimă cu ajutorul masinei automată de inscriptionat numărul de lot și data îmbutelierii.

Ambalarea implică punerea sticlelor în cutii de carton prevăzute cu separatoare şi aşezarea pe europaleţi.

 

A consemnat

ECHIPA RABBIT MEDIA

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

Cramele Histria: MIRABILIS MIRACHI

Povestea nu începe cu noi 🙂

Lansat ca un brand al CRAMEI HISTRIA, în scurt timp, MIRACHI a ajuns să se confunde/confrunte chiar cu brandul principal (de cramă) – sau, oricum, să fie concurent/să fie pe aproape.

Merită să analizăm foarte atent acest lucru, doar și pentru simplul fapt că este foarte important să vedem cum se naște, edifică și consolidează un brand în vin.

Pe Paul Fulea, când îl vezi, nu pariezi că ar fi capabil de impunerea unui brand în foarte scurt timp.

În primul rând, pentru că, la prima impresie, pare un om introvertit.

În al doilea rând, pare genul de persoană care tace și le face.

Așa se poate înțelege cum de a ajuns să nască/să producă un brand ca MIRACHI; adică unul profud original, prin felul cum sună/prin sound, dar și prin înțeles sau prin calitate. Și AMOS, la fel.

DRAGOSTE ȘI JALE ȘI DOR, TOATE LA UN LOC, ÎNTR-O FORMULĂ ORIGINALĂ

Dar ce înseamnă MIRACHI? În dialectul aromân, el poate însemna dragoste, dar și jale. Este echivalent cumva cu cuvântul dor din limba română, care poate însemna și DORINȚĂ dar și TÂNJIRE (dureroasă, după ceva pe care l-ai mai vrea, dar nu îl ai – sau nu îl mai ai). Sau cu portughezul SAUDAD, intraductibil, însemnând și nostalgie, și piedere, și amintire/uneori mergând chiar până la durere.

CE NE SPUN CHIAR PRODUCĂTORII, EI-ÎNȘIȘI/DESPRE EI-ÎNȘIȘI

Și producătorii, ei-înșiși, despre ei-înșiși, ne spun următoarele: Admirați un răsărit de soare în vie. Un spectacol de lumină și culoare, generat de razele ce scaldă marea, ca apoi să se oprească asupra butașilor încărcați cu struguri.

Ei stau aliniați perfect, îmbrățișând caldura soarelui ce ii dezmiarda mai mult de 300 de zile pe an. De fapt, de aici pleacă totul, pentru ca briza mării și soarele conferă arome rar întâlnite vinurilor produse din strugurii culeși din această plantație.
Un țipăt de soim și o vulpe care trece printre rânduri. O prepeliță se grăbește să își ducă puii la adăpost. Natura specifică zonei colinare a Dobrogei în toată splendoarea ei. Alături de marea ce duce dorul zidurilor cetății Histria, pe care le scaldă în vechime. O fărâmă de istorie.

Și, printre toate aceste frumuseți, sunt oamenii. Oameni cu sufletul curat, oameni buni, care – încă – mai știu să vorbească viei, la fel ca acum 2000 de ani, cand ingrijeau – via lui Ciurea. Nu s-a pierdut nimic din această legătură magică. De vrei să o simți, nu trebuie decât să intri printre rânduri, să întinzi mâinile și să atingi frunzele și ciorchinii cu vârfurile degetelor. Vei auzi valurile, vei simti soarele zâmbind în înaltul cerului, iar vântul îți va cânta povestea acestor locuri.

Povestea care începe încă din zilele în care zidurile cetății Histria răsunau de cântec și veselie, de versuri mesteșugite și licori magice, toate închinate zeului Dionysos.

Povestea nu începe cu noi. Începe cu o bucată de pământ, cu raze de soare și valurile marii, cu mâini bătătorite de trudă, de vreme rea sau bună, de vânt sau ploaie. Noi, doar, o continuăm. Adăugăm, filă cu filă, bob cu bob, picătura cu picătură.

Crama Histria – o noua filă, în vechile povești.

Am fi ispitiți să adăugăm că, prin intermediul vinurilor, și noi adăugăm o nouă pagină voluptății gustative din lumea în care trăim și pe care o cunoaștem. Și Cramele Histria adaogă, dacă mă gândesc, în primul rând, la acel Cabernet Sauvignon…..

 

ECHIPA RAABBIT MEDIA

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

INSULELE NOVA TRAVEL

INSULELE NOVA TRAVEL, TUI TRAVEL CENTER ȘI EUROLINES.
ADICĂ NIȘTE OAZE DE VOLUPTATE

NOVA TRAVEL, TUI TRAVEL CENTER ȘI EUROLINES sunt ele însele niște insule. Nu numai INSULELE SPANIEI în care ne trimit. Ci ele însele oaze de civilizație, de cultură organizațională & turistică. Oaze și insule în care ai vrea să aterizezi și să nu le mai părăsești niciodată.


Posted in BEST OF | Tagged , , , , , , , , , , , , | Leave a comment