CENTENAR LA JUMĂTATE:
ȘI LA BUJORU SE PLĂMĂDEȘTE MATERIAL SĂDITOR VITIVINICOL CERTIFICAT
LA MIJLOC DE VEAC
Material săditor certificat este la mare căutare pe piață. Să fii – astăzi – producător de material săditor, pentru vița de vie, e, în adevăr, o mare calitate. Granzii viticulturii românești și-au format, de altfel, pepiniere (vezi cazul Jidveiului), deoarece trebuie să asigure ziua de mâine a plantațiilor pe care le posedă. Și SCDVV BUJORU are privilegiul de a fi considerat un reputat producător de butași, o pepinieră importantă din țara noastră.
În altă ordine de idei, SCDVV BUJOR este și (o) parte a comunității bujorene. Și ea, de bună seamă, se înveștmântează în an de sărbătoare, la împlinirea a 50 ani de la atestarea localității Târgu Bujor ca oraș. Deci, sună destul de frumos (chiar dacă paradoxal, în același timp!): CENTENAR… la JUMATE DE CENTENAR. Ca dovadă că, uneori/în anumite cazuri, SECOLUL se serbează la o… jumătate de VEAC.
Este un real motiv de sărbătoare civică pentru întreaga suflare a localității: CENTENAR(IO)!
Sărbătorim, deci, iată, împreună Centenarul României, sărbătorim, deci, împreună (și0 semicentenarul Tg.Bujor.
LA MULȚI ANI!
MATERIAL SĂDITOR VITIVINCOL
Activitatea de cercetare desfaurată în cadrul laboratoarelor SCDVV Bujoru explorează agrotehnica plantei si solului, incluzând:
- protectia plantelor;
- agrotehnica antierozionala si tehnici de udare;
- genetica si ameliorare;
- material saditor viticol;
- vinificatia, chimia si microbiologia vinului.
Rezultate obținute
Proiectele de cercetare desfășurate de specialiștii în viticultură și vinificație din cadrul SCDVV Bujoru au permis crearea de tehnologii noi și modernizarea celor existente, iar eforturile cercetătorilor noștri au fost recunoscute si premiate prin numeroase distinctii și medalii.
UN ADEVĂRAT CÂMP EXPERIMENTAL
Scopul înfiinţării a fost de a promova şi susţine cultura viţei de vie în întreg judeţul Galaţi, valorificându-se potenţialul natural reprezentat de nenumărate dealuri şi terenuri nisipoase improprii altor culturi.
SCDVV Bujoru este una dintre unităţile de cercetare ştiinţifică din domeniul viticulturii şi vinificaţiei care îmbină armonios aspecte legate de munca de cercetare cu cele de implementare în sectorul de dezvoltare, ce reprezintă, în acelaşi timp, un câmp experimental.
Acum, când staţiunea aniversează un număr rotund (30) de ani de activitate, judeţul Galaţi deţine locul II pe ţară în ceea ce priveşte suprafaţa viticolă. Primii 10 ani de cercetări s-au concretizat printr-un aport important în zona de influenţă, producându-se material săditor viticol din categorii biologice superioare şi înfiinţându-se plantaţii după plantaţii. Tehnologiile aplicate sub stricta îndrumare a specialiştilor staţiunii au condus la dezvoltarea zonei şi obţinerea de vinuri remarcate şi premiate.
Rezultatele ştiinţifice, oglindă a activităţii staţiunii, şi-au găsit aplicabilitatea în unităţile de producţie, unde loturile experimentale amplasate şi dialogul permanent al cercetătorilor cu specialiştii din domeniu au dat un avânt sectorului viticol.
După revoluţie, prin schimbările legislative aduse formei de proprietate şi tranziţia parcursă de noi toţi, multe plantaţii s-au depreciat sau au dispărut. Activitatea de cercetare a avut şi ea de suferit, s-au redus fondurile şi s-a trecut la o nouă formă de finanţare, prin competiţie pe proiecte.
Apropierea de UE a relansat activitatea de cercetare, în general, dându-i un suflu nou şi plasând–o, încet-încet, la locul ce i se cuvine. În prezent, SCDVV BUJORU este o instituţie publică cu finanţare extrabugetară pentru sectorul de dezvoltare şi parţial bugetară pentru sectorul de cercetare şi derulăm parteneriate care depăşesc adesea graniţele judeţului.
SCDVV BUJORU este, prin activitatea sa, acel nucleu de ştiinţă şi cercetare
care dă impuls dezvoltării mediului viticol prin exemplu, perseverenţă, seriozitate şi calitate.
Istoricul viticulturii din podgoria Dealu Bujorului
Învăluită în legendă, podgoria şi-ar trage numele de la haiducul Bujor, de la “Lupu lui Bujor”, de la un cioban pe nume Bujor sau de la un oarecare cârciumar cu acelasi nume. Mai veridic, se pare că Dealu Bujorului, ca şi Pârâul Bujoru şi Târgu Bujor, îşi trag numele de la frumoasa floare roşie, bujorul românesc, o podoabă a pădurilor xerotermofile de pe colinele din împrejurimi. Documente datând din secolul al XV-lea, urmate de altele, din timpul domniei lui Petru Rareş, Irimia Movilă, Grigore Alexandru Ghica Voievod, menţionează, printre altele, şi existenţa unor mici suprafeţe cu viţă-de-vie în zonă. Documente din care să rezulte ce plantaţii viticole existau şi care era structura soiurilor înainte de invazia filoxerei nu s-au găsit în arhive până în prezent. Despre ravagiile dezastrului filoxeric şi modalităţi de refacere a plantaţiilor viticole din actualul perimetru al podgoriei Dealu Bujorului, cu toate că nu s-au descoperit documente, se înţelege că şi-au găsit rezolvarea prin măsurile aplicate pe plan naţional.
Din documentele existente la primăria Tg. Bujor reiese că, în 1873, viile, situate pe Valea Bujorului (Buzenchi), pe un sol negru, nisipos, aparţineau unui număr de 152 de locuitori. După 1890, apar suprafeţe mai mari, începând de la 25 ari până la 10-15 ha.
Începând din 1933 s-a procedat la înfiinţarea de plantaţii cu viţă nobilă. În urma acţiunilor de refacere şi dezvoltare a patrimoniului viticol cu soiuri nobile, “în toamna şi iarna anului 1939, foarte mulţi locuitori din judeţul Covurlui, proprietari de vii cu hibrizi direct producători, au făcut declaraţii că scot aceste vii spre a nu fi urmăriţi şi încasaţi de către perceptori cu taxe de 3000 lei/ha”. În fostul judeţ Covurlui, exista, în 1942, o suprafaţă de 5808 ha cu plantaţii viticole, din care 714 ha cu viţă nobilă, 811 ha cu viţă indigenă şi 4283 ha cu hibrizi direct producători. În mod obişnuit, plantaţiile existau sub forma de vii răzleţe şi pe suprafeţe mici. Din tabelele întocmite de Ocolul Agricol Bujoru în anul 1942 rezultă că, din cei 65 de proprietari de terenuri agricole având o suprafaţă totală de peste 50 ha, numai doi posedau în acel an suprafeţe de vii mai mari (22 ha, respectiv 10 ha). Cu timpul, suprafeţele plantate cu vii au crescut, unele dintre ele devenind masive, de peste 100 ha. În urma acestei evoluţii, pe harta viticolă a podgoriei s-au conturat patru centre viticole importante şi numeroase plaiuri viticole.
În aria largă a vechii viticulturi gălăţene, cultura viţei-de-vie nu era practicată cu aceeaşi intensitate şi nu avea aceeaşi însemnătate economică pe teritoriul judeţului. În unele localităţi viticultura era ocupaţia predominantă, iar produsele obţinute erau o marfă apreciată. Viticultura judeţului Galaţi a avut o dezvoltare însemnată mai ales în zonele foarte populate, unde se găsea mai uşor mână de lucru.
Deşi regiunea are o îndelungată tradiţie în cultura viţei-de-vie, podgoria ″Dealu Bujorului″ este de curând denumită cu acest apelativ, ca urmare a înfiinţării Staţiunii de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultură şi Vinificaţie Bujoru. Podgoria Dealu Bujorului este situată pe dealurile paralele cu apa Prutului şi are, în prezent, aproape 4000 ha de viţă-de-vie şi cuprinde centrele viticole Bujoru, Smulţi, Oancea şi Bereşti. În podgorie se cultivă:
- soiuri de viţă-de-vie pentru producerea vinurilor roşii de calitate superioară: Merlot, Cabernet Sauvignon, Fetească neagră, Băbească neagră;
- soiuri pentru producerea de vinuri de consum curent: Fetească regală, Aligoté;
- soiuri pentru producerea de vinuri albe de calitate superioară: Fetească albă, Riesling italian, Muscat Ottonel, Sarba (la Bujoru, Bereşti şi Smulţi, pe terenuri mai puţin fertile);
- soiuri de masă: Chasselas Doré, Muscat de Hamburg, Coarna neagră.
De la o stațiune de cercetare:
PROFESIONIȘTII DAU SFATURI LA PROFESIONIȘTI
ATENȚIA VITICULTORILOR, FOCUSATĂ PE DĂUNĂTORI
Pe fondul unei ierni blânde, a rezervei biologice ridicate din anul anterior (fluturii Generaţiei a-III-a) şi condiţiile climatice din luna aprilie au favorizat apariţia şi dezvoltarea în masă a dăunătorului: Eudemisul sau molia strugurilor (LOBESIA BOTRANA – Den. et Schiff.)
Pentru combaterea chimică folositi unul din produsele de mai jos:
• KARATE ZEON: 0,15% (0,15 l/ha/1000 litri solutie);
• DECIS 25 WG: 0,30 g/ha;
• FASTAC ACTIVE: 0,02 %.
Pentru combatere biologică:
• folosirea capcanelor feromonale lipicioase tip Atrabot, se recomandă 6-9 capcane/ha.
Laboratorul de Protecția plantelor recomandă aceste tratamente. prin CS ing. Tabaranu Gabriel
Pentru informatii apelați cu încredere la cercetătorii noștri pe domeniile de activitate : viticultura și vinificație.
