Compania Corteva Agriscience prezintă fermierii campioni la rapiță din județul Timiș. În zonă, fermierii au obținut rezultate foarte bune campania trecută și s-a dovedit că în fermele în care au fost aleși hibrizii potriviți, producțiile peste așteptări nu au întârziat să apară. Care au fost alegerile câștigătoare ale fermierilor timișoreni? Hibrizii PT298/Agile și PT303 Sclerotinia Protector, bineînțeles.

Primul fermier campion din județul Timiș este domnul Mihai Dan, societatea Transfime. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Fibiș, lucrează 800 ha și a obținut o producție de 5.300 kg/ha cu hibridul PT298/Agile. “Campania trecută am avut 260 ha cu rapiță, iar producția obținută cu hibridul PT298 pe o suprafață de 22 ha a fost de 5.300 kg/ha. Hibridul a fost semănat după orz, așa că am discuit de două ori pentru că a fost foarte mare secetă. Apoi am primit câteva ploi, am intervenit și am pregătit terenul, am fertilizat cu îngrășământ 15.40 – 200 kg/ha și am semănat la final de august. Am erbicidat preemergent, iar în stadiul de 8 frunze am administrat un fungicid și un îngrășământ pe bază de bor. Prima intervenție în primăvară a constat în fertilizare cu uree – 200 kg/ha, am mai administrat în jurul datei de 15 martie 100 kg/ha de uree, iar la începutul lunii aprilie am aplicat îngrășământ pe bază de azot și sulf – 180 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, am administrat mai întâi un fungicid simplu, apoi constant am intervenit cu insecticide, foliare și aminoacizi, cred că o dată la 10 zile am intervenit, probabil că au fost 5-6 treceri, ultima dată am mai administrat un fungicid și un insecticid.  Cultura a fost în neirigat, iar recoltatul a avut loc la finalul lunii iunie, început de iulie și am fost mulțumit de producția obținută. În această toamnă deja am semănat rapița, hibridul PT298 pe o suprafață de 40 ha, iar PT315 pe 20 ha”, a declarat fermierul campion.

Hibrizii Pioneer PT298 și PT303 au oferit rezultate foarte bune și fermele familiei Târziu din Cenad, respectiv TSV Bilagri și Agrobilan. Domnul inginer Silviu-Vasile Târziu a obținut 5.200 kg/ha cu hibridul PT298/Agile, pe o suprafață de 22 ha, iar domnul Vasile-Lucian Târziu a obținut 4.400 kg/ha cu hibridul PT303 Sclerotinia Protector, pe o suprafață de 85 ha. Ce tehnologie au aplicat cei doi și cât de mulțumiți au fost de rezultatele obținute, ne-a specificat domnul inginer Silviu-Vasile Târziu: “Cultura de rapiță a fost semănată după grâu și în cazul ambilor hibrizi a fost aplicată aceeași tehnologie. Mai întâi terenul a fost dezmiriștit la 25-30 cm, apoi am intervenit cu un disc fin pentru mărunțire, după care am intervenit cu un tăvălug cu pinteni, am fertilizat cu 5 zile înainte de semănat, atunci am administrat 150 kg/ha îngrășăminte NP cu sulf,  apoi am semănat, în perioada 1-10 septembrie, și am aplicat erbicid preemergent. În luna octombrie, după răsărirea frunzelor reale, am administrat 250 kg/ha de nitrocalcar, precum și un tratament cu fungicid și îngrășământ foliar pe bază bor. În primăvară am fertilizat cu       250 kg/ha de uree și am mai fertilizat o dată în luna aprilie cu nitrocalcar -150 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele, pot spune că au fost trei la număr. Prima oară am intervenit în luna martie cu un tratament pe bază de tebuconazol, amestecat cu protioconazol, împreună cu un insecticid sistemic. Al doilea tratament a fost compus din protioconazol cu procolaz, iar în luna iulie, după căderea florilor, am aplicat strobilurină împreună cu tebuconazol. Bineînțeles, din cauza apariției dăunătorilor, am aplicat insecticide sistemice și de contact, în total au fost 3 treceri. Am recoltat la final de iunie, început de iulie. În această toamnă situația este mai dificilă din cauza lipsei umidității din sol, sperăm să avem parte de precipitații pentru că am semănat PT298 – 154 ha și PT303 – 120 ha.”

În cadrul societății Maragro din Giera, județul Timiș, domnul inginer Sergiu Curchi se ocupă de o suprafață de 7.000 ha, dintre care, campania trecută, rapiță a fost semănată pe 180 ha, după grâu. Hibridul PT303 Sclerotinia Protector s-a comportat foarte bine în această fermă, media obținută fiind de 4.277 kg/ha. “În fermă au fost semănate 2.500 ha cu rapiță, hibridul PT303 ocupând o suprafață de 180 ha. În funcție de specificitatea terenului, ori am scarificat, ori am intervenit cu un utilaj topdown, apoi am fertilizat cu îngrășăminte complexe triplu 15 cu 11% sulf – 200 kg/ha, după care am efectuat o lucrare cu combinatorul și am semănat după data de 20 august, la 1.5 cm adâncime, 50.000 – 55.000 b.g/ha. Am erbicidat preemergent și după răsărire am administrat un tratament pe bază de tebuconazol, îngrășământ foliar pe bază de bor și insecticid de contact. După 1 martie am fertilizat cu uree 200 kg/ha, apoi a urmat o trecere cu insecticid și bor, apoi a urmat primul tratament cu tebuconazol și protioconazol, dar am folosit și un îngrășământ NPK cu aminoacizi – 3 kg/ha, de specificat că la fiecare intervenție adăugăm îngrășământ foliar pe bază de bor sau sulf. A mai urmat o administrare de îngrășământ cu azot și sulf, iar la începutul înfloritului am făcut un tratament cu strobilurină și boscalid, împreună cu insecticid sistemic și de contact. Recoltatul a avut loc la începutul lunii iulie, iar producțiile au fost mulțumitoare”, a specificat domnul Curchi. Acesta a mai adăugat faptul că și în această toamnă hibrizii Pioneer PT298 și PT303 au ocupat un loc importat în alegerile din fermă, suprafața totală ocupată de acești doi hibrizi fiind de 600 ha.

Fertilizantul de natură organică Ympact® este inspirat din cercetările întreprinse în programele spatiale pentru a favoriza creșterea și dezvoltarea plantelor într-un mediu ostil, iar acum este folosit la scara largă în peste 20 de țări din Uniunea Europeană.

Acest fertilizant, unul de ultimă generație, de origine organică, ce poate fi utilizat pentru tratarea semințelor de cereale păioase și mazăre, poate fi aplicat foarte ușor împreună cu tratamentul insectofungicid aplicat în mod uzual pe semințe, doza fiind de 0,7 l/tona de semințe.

Ympact® beneficiază de o formulare bazată pe lignosulfonații rezultați de la fabricile de celuloză îmbunătățiți cu acizi fulvici și humici, dar și cu microelemente esențiale creșterii tinerelor plante, precum Zinc, Mangan și Cupru.

Perioadele secetoase frecvent întâlnite după semănat în ultimii ani, duc adesea la o răsărire neuniformă a culturilor de cereale păioase de toamnă, efect care poate duce la intrarea plantelor nepregatite în iarnă și uneori chiar mai rău, la pierirea lor până în primăvară.

Ympact® este un fertilizant special creat, ce favorizeazaă imbibiția semințelor cu apă până la de 7 ori mai mult decât în mod obișnuit, ducând la o răsărire uniformă.

Acest fertilizant de ultimă generație nu doar că ajută sămânța să absoarbă apa mai repede, dar datorită micronutrienților special aleși, ajută tânăra plantă să se dezvolte mai bine, chiar imediat după ce a epuizat energia embrională.

In testele efectuate de Corteva și de fermieri, se observă că Ympact® ajută la o mai bună dezvoltare radiculară, ceea ce oferă plantei un volum mult mai mare de sol din care planta să își extragă apa și nutrienții atât de necesari creșterii.

Cum în agricultură niciun an nu seamănă cu celălalt, anul acesta am analizat mai multe loturi unde a fost aplicat Ympact® si un insectofungicid, în comparație cu o solă unde nu a fost aplicat decat tratament insectofungic.

Intr-un areal cu un sol argilos, care în condiții de secetă pierde repede apa și se compactează rupând rădăcinile plantelor de grâu, sola tratată cu Ympact® a demonstrat că poate crea un microclimat propice împiedicând stresul hidric să facă daunele prezente în sola netratată.

Efectele benefice ale acestui biostimulator organic nu se limitează doar în prima fază de vegetație, oferind avantaje până la recoltare.

In testele efectuate atât în loturile de cercetare, cât și în loturile fermierilor care au folosit Ympact®, s-au observat mai multe avantaje:

• O mai bună înfrățire a plantelor, procesul fiind favorizat de o răsărire mult mai uniformă (cu până la 30% mai mare decât variantele martor)
• O mai bună iernare a cerealelor păioase, acestea intrând mai bine dezvoltate în iarnă
• O mai bună fertilitate a fraților datorită dezvoltării uniforme (s-au observat cu pănă la 45% mai multi frați viabili pe plantă)
• O lungime mai mare a spicelor, masă radiculară bine dezvoltată, alimentând mai bine planta care a favorizat la maxim genetica
• Un număr mai mare de boabe pe spice, obținând în majoritatea loturilor studiate un plus de până la 30% la producție, plantele fiind vizibil mai verzi, fapt ce a demonstrat o îmbunătățire a proceselor fotosintetice
• O elasticitate mai bună a plantei, cu un procent mai redus de cădere. Deși toate solele au fost tratate și cu regulatori de creștere, a existat o diferență clară și în stabilitatea lanurilor, datorită lignosulfonaților din componența produsului Ympact®
• O îmbunătățire a stării fitosanitare a plantelor, pentru că o plantă bine dezvoltată este și mai rezistentă în fața bolilor
• Nu în ultimul rând, la recoltare, solele tratate cu Ympact® au avut o uscare mai uniformă (cu 2% mai mică decât solele netratate), conținutul în proteină, gluten, dar și MMB-ul, au fost și ele în mod evident mai bune decât în variantele martor.

Cele mai evidente diferențe au fost observate însă în zonele afectate de stres hidric sau termic.

Corteva Agriscience este singura companie care a adus acest tip de produs organic pentru cultura de cereale păioase și mazăre pe piața din România, observând acest aspect în încercarea de a compara produsul Ympact® cu un alt fertilizant organic pentru tratarea semințelor.

In concluzie, se poate spune că datorită fertilizantului Ympact®, Corteva este compania care a revoluționat tratamentul sămânță la culturile de cereale păioase și mazăre, și nu doar în România, pentru că acest produs este comercializat și la nivel european în majoritatea tarilor care cultiva cereale paioase.

Adrian Ionescu – Category Marketing Manager Fungicide, Insecticide & Produse biologice Romania si Moldova

Hibrizii de rapiță Pioneer au oferit producții ridicate și în județele Brăila și Galați, motiv pentru care Corteva Agriscience a desemnat mai mulți fermieri campioni. Unii dintre ei și-au exprimat mulțumirea cu privire la producția obținută și-au împărtășit secretele din fermă în cele ce urmează.

Primul fermier campion din această zonă este domnul Bogdan Nicușor care a ales hibridul PT298/Agile și a recoltat 4.170 kg/ha. Acesta își desfășoară activitatea în localitatea Tudor Vladimirescu, județul Brăila, lucrează 300 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după orz. “Terenul a fost dezmiriștit, apoi am arat și l-am pregătit cu combinatorul. Am semănat la început de septembrie, atunci am și fertilizat cu sulfat de amoniu – 200 kg/ha. Toamna a fost fără tratamente, în schimb în primăvară am avut mai mult intervenții. Prima, în data de 10 martie, cu insecticidul Inazuma, aminoacizi și îngrășământ foliar pe bază de azot. Apoi, în jurul datei de 23 martie, am administrat azot – 125 kg/ha, după care, pe 7 aprilie, am administrat al doilea tratament cu fungicid, regulator de creștere și insecticid de contact. La final de aprilie am mai aplicat un insecticid sistemic și unul de contact, pot spune că a fost o intervenție esențială. Ultima intrare în cultură a fost cu îngrășământ, respectiv 125 kg/ha de azot la începutul lunii mai. Cultura a fost în neirigat, am avut noroc de ploi la momentul potrivit, iar producția a fost bună. Cât despre hibridul PT298, pot spune că am fost mulțumit, l-am ales și în această toamnă pentru 30 ha, iar pentru 15 ha am ales hibridul PT315”, a declarat fermierul campion.

Tot în județul Brăila, în localitatea Gropeni, își desfășoară activitatea și următorul fermier campion, domnul Marian Cireașa. Acesta lucrează 600 ha, iar rapiță a avut pe 50 ha, după culturi de grâu și fasole. A ales hibridul Pioneer PT298/Agile și a obținut o producție de 4.070 kg/ha. “Terenul a fost arat, fertilizat cu 180 kg/ha de îngrășăminte complexe 18.46.0, apoi am discuit, am intervenit cu combinatorul și am semănat în perioada 1-10 septembrie. În toamnă, acolo unde am putut iriga, am udat de două ori – 22 l/ha și am aplicat un insecticid. Apoi în primăvară am administrat un fungicid, un insecticid la intrarea în vegetație. A doua intrare, tot cu insecticid și fungicid, a avut loc la apariția butonului floral, după care am fertilizat cu azot – 150 kg/ha și am mai udat o dată, aproximativ aceeași cantitate de apă – 22 l/ha. Am avut acest hibrid și anul trecut, îl aleg și pentru această toamnă pentru că am fost mulțumit de producția obținută”, a precizat domnul Marian Cireașa.

Un al fermier campion din județul Galați este domnul Cornel Basalic. Acesta lucrează 264 ha dintre care, 100 ha au fost destinate în acest an culturii de rapiță, iar hibridul Pioneer PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit acestuia o producție de 4.080 kg/ha. “Am semănat acest hibrid după cultura de grâu, astfel că terenul a fost arat la adâncimea de 30-32 cm, apoi, după 1-2 zile a fost discuit. Semănatul a avut loc în 20 august și am fertilizat cu îngrășăminte complexe 200 kg/ha. În toamnă am aplicat un insecticid, iar în primăvară, pe 8 martie, am administrat 150 kg/ha de uree; în jurul datei de 15 martie, la începutul alungirii tijei, am administrat primul tratament cu fungicid și insecticid, iar ultimul tratament a constat în aplicarea unui fungicid cu trei substanțe active și insecticide sistemice și de contact, la apariția butonului floral. A fost un an bun și în precipitații, iar hibridul s-a comportat foarte bine, este rezistent la boli și nu am întâmpinat probleme cu el”, a afirmat fermierul campion. Acesta a mai adăugat că pentru această toamnă a ales hibrizii Pioneer PT303, PT314, PT315, fiecare pentru câte 30 ha și PT298 pentru 10 ha.

Domnul Dumitru Păun din localitatea Chiraftei, județul Galați, a devenit fermier campion datorită hibridului PT303 Sclerotinia Protector care i-a oferit o producție medie de 3.860 kg/ha. “Lucrez 800 ha, rapiță am avut pe 158 ha și am semănat după grâu. După recoltatul grâului am pregătit terenul corespunzător cu Tiggerul și Jokerul și am semănat în perioada 10-15 august. În toamnă am avut o singură intervenție în cultură cu un insecticid și un erbicid. Am fertilizat doar în primăvară, mai întâi cu 286 kg/ha de uree și apoi cu azot – 100 kg/ha. În ceea ce privește tratamentele de primăvară, am administrat un fungicid, un îngrășământ foliar și insecticidul Inazuma. Am recoltat în perioada 24 iunie – 5 iulie, și pot spune că a fost un an bun pentru rapiță”, a declarat domnul Păun. Acesta a mai precizat faptul că a fost foarte mulțumit de hibridul PT303 și intenționează să semene în această campanie cca 200 ha cu rapiță.

În localitatea Brănești din județul Galați își desfășoară activitatea următorul fermier campion, domnul Ilie Banu. Acesta lucrează 800 ha de teren, iar rapiță a semănat pe 155 ha, iar hibridul PT303 Sclerotinia Protector i-a oferit 3.800 kg/ha. “Am semănat acest hibrid după grâu, astfel că terenul a fost arat, apoi pregătit cu discul în 2-3 treceri și combinatorul, apoi am semănat după data de 20 septembrie. În toamnă nu am administrat nimic, iar în primăvară am fertilizat cu azot – 200 kg/ha, am administrat și două tratamente formate din fungicid, insecticid și îngrășământ foliar, primul a fost administrat înainte de îmbobocire și al doilea la scuturarea florilor. Aceasta a fost toată tehnologia, iar recoltatul a avut loc începând cu 10 iulie”, a punctat fermierul campion. În această campanie domnul Banu intenționează să semene rapiță pe 200 ha.

Fermierii reuniți în Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR) aduc la cunoștința decidenților politici europeni si a concetățenilor lor din UE că, de la începutul războiului din Ucraina, accesul cerealelor ucrainene pe piața unică s-a tradus diferit pentru cele 27 de țări membre. Deși instituită sub zodia securității alimentare și a sprijinului față de Kiev, decizia UE de a suspenda tarifele vamale pentru cerealele ucrainene, simultan, a răspuns cererii Statelor Membre din Vest, net importatoare de cereale și oleaginoase, și a deschis adânc rana fermierilor din cele estice. Politica în sine s-a întors tocmai împotriva celor mai apropiați vecini ai Ucrainei, cei care au contribuit hotărâtor la ajutorarea statului aflat sub agresiunea rusească. Semnificativ mai ieftine decât cerealele echivalente din statele UE, grânele ucrainene au pătruns adânc în aceste piețe și, în loc să plece mai departe, au fost stocate în depozite, ceea ce a dus la prăbușirea prețurilor în aceste țări. Este unul dintre elementele care au contribuit la erodarea afacerilor din agricultură, alături de constrângerile logistice, posibiltățile limitate de transport și scumpirea inputurilor. Am fost împreună la bine, dar mai puțin la rău. Am fost unul pentru toți, atunci când TOȚI nu priveau dincolo de propriile granițe.

Țările aflate în proximitatea războiului, așa cum e și cazul României, duc în spate un sac supraîncărcat, iar ajutorul real de compensație este inconsistent, sporadic și disproporționat de mic față de sprijinul oferit procesatorului din Vest. Unitatea în diversitate rămâne doar o lozincă dacă nu este dublată de măsuri concrete adaptate la realitățile locale și specificul național, care să sprijine coeziunea pieței unice.

Drumul de la solidaritate până la consecințele nedorite ale actului în sine se parcurge cât ai întoarce cheia în lacătul pus pe ușa fermelor rămase fără niciun orizont, într-un context de concurență neloială și măsuri europene luate fără o analiză temeinică. Anul trecut, după doar un simplu periplu în porturile Constanța, Agigea și Galați, o delegație a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European a concluzionat că agricultorii din România văd cum propria existență le este amenințată. Și în această vară, COMAGRI a Parlamentului European, în formulă completă, s-a întâlnit la Cluj-Napoca cu reprezentanții producătorilor de cereale din țara noastră, inclusiv cu reprezentanții Forumului APPR. A fost un bun prilej ca, după un an de la întâlnirea de la Galați, să readucem în atenția legislativului european problemele legate de distorsiunile de pe piața cerealelor din România, stat ce servește drept platformă logistică principală pentru mărfurile importate din Ucraina: scăderi dramatice și volatilități ale prețurilor interne, presiune imensă pe o logistică deja deficitară, escaladarea costurilor de tranzacționare și transport, perturbarea calendarului comercial de export. Adoptarea măsurii de interdicție a importurilor de mărfuri de origine Ucraina a reprezentat, de altfel, o recunoaștere a greșelilor executivului de la Bruxelles în gestionarea unei probleme majore, cu impact semnificativ asupra fermierilor din țările limitrofe Ucrainei. Este evident că o astfel de situație nu poate fi tratată unitar, ci printr-o raportare la specificul fiecărui Stat Membru, iar măsura prelungirii interzicerii importului de cereale ucrainene se impune fără întârziere.

Am apreciat eforturile UE de a aloca României fonduri din rezerva de criză pentru stocurile de cereale nevândute și suntem recunoscători pentru fondurile de coeziune investite în modernizarea infrastructurii. Acestea sunt, însă, o picătură într-un ocean de nevoi. Avem nevoie de soluții pe termen scurt, dar și de abordari solide și durabile pe termen lung! Legislația europeană și rigorile Planului Național Strategic trebuie să țină cont de acest aspect, iar excepțiile solicitate de mediul asociativ românesc nu sunt nicidecum niște favoruri. Recentul anunț al comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski privind o posibilă subvenționare a companiilor care vor transporta cereale ucrainene până în porturile de destinație ridică perspective de discriminare și o nouă dilemă a echității comerciale. În lipsa unei măsuri similare pentru produsele agricole românești, o astfel de inițiativă nu ar face decât să îngroașe tușa concurenței neloiale și să poarte masca unui ajutor din bani europeni pentru statele membre din Vestul UE.

Avem nevoie să continuăm să producem, de aceea cerem co-legislatorilor să sprijine producția de hrană într-o perioadă plină de provocări. Solicităm, așadar, pentru statele din Est, derogări temporare de la condiționalitățile impuse prin PNS, mai ales de la cele privind necultivarea terenurilor. Solicităm mijloace eficiente care să ne protejeze culturile agricole. Considerăm că se impune o perioadă de adaptare la noul context, dublată de măsuri concrete și eficiente din partea Uniunii Europene și a statului român, acțiuni menite să ne rebranșeze la rigorile concurenței în plan comercial. Până astăzi, atenția decidenților a fost concentrată exclusiv pe facilitățile logistice utilizate de fluxurile ucrainene, iar necesitățile României au fost neglijate. Este absolut necesar să accelerăm investițiile în sectoarele rutier și portuar, cele în sistemele de irigații publice să fie de amploare, la fel și inițiativele privind stimularea fermierilor în vederea producerii de energie regenerabilă în ferme.

FAPPR și asociațiile membre nu au tranzacționat niciodată convingerile lor proeuropene. În fața solidarității pentru Ucraina, nu ne-am pus de-a curmezișul și nici nu am militat pentru închiderea căilor de acces. Ne-am dorit și ne dorim în continuare, un drum cu prioritate pentru cerealele românești, dar și o lărgire a benzilor acestui drum. Investițiile în infrastructură sunt necesare și trebuie realizate urgent, iar matematica administrării Portului Constanța trebuie însușită cu temeinicie, astfel încât fermierii noștri să nu fie privați de rodul muncii lor, mai ales că România este o țară net exportatoare de produse agricole care nu beneficiază, în cazul de față, de aceleași condiții precum Ucraina. În prezent, capacitatea anuală de operare în portul Constanța este de 30 milioane tone cereale și oleaginoase. Ucraina si Romania au o sezonalitate similară a ritmurilor de export, de unde rezultă o uriașă presiune în varful de sezon din intervalul iulie-noiembrie, exacerbată, în acest an, de retragerea, pe 17 iulie 2023, a Rusiei din Acordul de export al cerealelor pe Marea Neagră. În aceste condiții, fluxurile de marfă vor trebui redirecționate pe alte rute, fie prin porturile fluviale dunărene din Ucraina (țintă a bombardamentelor rusești), fie prin culoarele de solidaritate ale UE – pentru care România este vizată cu prioritate, în ciuda capacității sale total inadecvate de a face față unor volume suplimentare de marfă.

În aceste circumstanțe, agricultura europeană arată acum ca o navă în derivă care va sfârși tragic dacă sarcina sa excesivă nu va fi preluată de efortul comun al tuturor statelor europene. Ecourile unor politici publice unitare care se aud din Vest sunt cel puțin contraproductive în momente în care gradul de afectare al fiecărui stat în parte este total diferit. De aici decurge și cea mai importantă solicitare – nevoia prelungirii interdicției importurilor de cereale ucrainene în România pe toată perioada de tranzit a grânelor provenite de la vecinii noștri afectați de război. În egală măsură, trebuie creat și reflexul unor investiții urgente în infrastructura de transport care să nu golească de conținut recentele anunțuri emfatice de creștere a capacității de tranzit a cerealelor ucrainene.

Uniunea Europeană trebuie să admită că această criză este provocată atât de război, cât și de legislația elaborată în propriile birouri, acolo unde a ascultat mai mult vocea procesatorului din Vest decât pe cea a producătorului agricol din Est! Într-o asemenea situație, nu există o soluție croită în baza unui șablon, ci rezultată, mai degrabă, din efortul de înțelegere a fibrei fiecărui stat membru. Nu vrem ca fermierii noștri să mai culeagă furtuna războiului provocat de Rusia, deși, în tot acest timp, au semănat sprijin, înțelegere și trudă!

Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România este un activ și constant partener de dialog civil al autorităților de la București și Bruxelles, militând, în numele membrilor săi, fermieri de cultură mare și unități care efectuează procesare primară, pentru soluții și măsuri de politici publice corecte și proporționale.