AMMOULIANI
Începuturile
Secretul unei reușite
De ce a reușit, totuși, formula Ammouliani? Putem zice că e o formulă de succes? Am înclina să răspundem pozitiv: da, este. Prin ce? Prin opitalitatea afișată, dar și efectivă, care devine criteriu de bază, regulă de fier ( de aur)? Poate prin deschiderea fără precedent? Ori, cine știe, datorită eforturilor semnificative?
Nikitas Martingakis și Kaithi Tsakni au dovedit voință de a reuși, în tentativa de a atrage turiști străini. Râvnă. Implicare. Au venit, an de an, la târgul de turism din București (cel de iarnă, îndeosebi), pe vreme de iarnă chiar, cu o echipă care să se îngrijească de standuri.
- O DESTINAȚIE TENACE ÎN PROMOVARE
Alții au tratat cu mult mai multă indiferență prezența pe piața românească.
Dar, poate, și tenacitatea lor și-a spus cuvântul.
E drept, i-a ajutat și firescul în care trăiesc grecii în insula ammoulianică.
Acolo este un loc/ținut, în preajma muntelui Athos, unde grecii sunt așezați de mii de ani, în Thesalia.
- PARFUM DE GRECIE MODERNĂ ȘI, ÎN ACELAȘI TIMP, DE DANTELĂ VECHE
Insula, însă, e populată de mai puțin timp. Totuși, izul/parfumul de veche Grecie nu seacă – și te întâmpină la fiecare pas.
El este impregnat în case, în mobile vechi, de epocă – și în dantelărie, în perdele care vin din timp, din secolul trecut.
Aceasta este zestrea elină, a macedonilor, veri buni, înrudiți cu noi, românii. Așa că, vizitând Grecia, Macedonia, Ammouliani, ai senzația că, pe undeva, te întorci acasă. În timp. Dar acasă. În Elada.
Nikitas & Kaithi s-au orientat, până la urmă, tot spre vecini. Nu întâmplător, românii, sârbii, bulgarii pot înțelege mai bine spiritul balcanic. Crezul lor este, mai ales, în turismul regional. Urmează, poate, de ce nu, ungurii și ucrainenii/rușii, un fel de rude, adică – și megieși.
Pariul la care s-au înhămat ei, organizatorii grupurilor de turism, este un angajament de cursă lungă.
/>
