GO TO: Malta, O ȚARĂ GREU DE CLASAT

Nu o poți vârî într-un sertar  

Malta e o țară greu de clasat. Tocmai de aia merită și văzută. Este greu să o vâri într-un sertar, pentru că, pur și simplu, nu știi ce este. Am risca să dăm un verdict: chiar INCLASABILĂ. Pentru că este atipică. Ceea ce nu o împiedică (deloc) să fie frumoasă. Să fie atractivă. Să fie spectaculoasă. Este greu până și să o uiți, pentru că, neîncetat îți revin în minte CRÂMPEIE DIN EA: catedrala cavalerilor din Capitală, o imagine dintr-o insulă, un sat pescăresc, portul de lângă Medina. 

CRISTIAN GĂLĂȚANU, NICOLETA GĂLĂȚANU 

DACĂ ar fi să trecem, în vreun fel, o mare parte din toate țările pe care am avut bucuria să le vizităm, am putea conchide că Malta este singura pe care mi-e greu să o clasific. Să o strecor, cu tot cu imagini, în vreun clasor prăfuit. Într-un carnet de amintiri în care mă uit doar rar, așa, din când în când. Nu se poate spune cu certitudine cât de mult aparține Europei și cât Africii, Asiei Mici… Limba oricum nu prea vine din Europa, ci de sub zidurile vechiului Ierusalim, parcă. Unora poate să li se pară că seamănă puținteluș cu o insulă vecină, dar care se găsește în Italia – și, aici, desigur că ne referim la Sicilia, dar este puțin mai low-profile. Pentru că este și mai mică. Dar și mai aridă, am zice… Alții ar zice că este asemănătoare şi cu Italia plus Grecia, dar fără a avea trăsături la fel de pronunțate..

Lucrurile nu sune diferite nici în privința populației. La prima vedere, poate părea mai mult că sunt latini/sau că sunt italieni, dacă nu ar fi vorbit o limbă cu accente arăbești, dar şi cu cuvinte preluate din limba engleză.

Dar, să recunoaștem, par prin ceva și orientali, au siestă – și obiceiuri asiatic-răsăritene. Da, sunt înceți, de o încetineală proverbială, cam așa ca ardelenii noștri. Aceste caractere specifice se regăsesc la toate nivelurile, de la gastronomie la arhitectură ori mod de viață. Explicația constă în conglomeratul de culturi ce au definit identitatea națională. Țara a fost pusă sub stăpânire, de-a lungul istoriei, de către iliri, latini, fenicieni, greci, cartaginezi, romani, bizantini, arabi, de cavalerii ordinelor religioase şi chiar de către francezii lui Napoleon. A fost și o perioadă când, până la obținerea independenței, Malta a fost inclusiv colonie a Imperiului Britanic. În mod evident, toate aceste civilizații şi-au pus amprenta asupra locurilor.

Nici măcar nu este o lecție de istorie, Malta este însă o destinație de vacanță destul de ofertantă. Asta fiindcă/și deoarece este un CREUZET. De culturi varii. O SINTEZĂ. Cele CINCI insule ce constituie arhipelagul maltez (nu toate locuite) surprind cu orașe pitorești, peisaje PUSTII, de un dramatism aparte, dar şi câteva plaje MIROBOLANTE. Unde poți, în voie, și să te răcorești după orele toride petrecute sub soarele incandescent. Despre frumusețea satelor simple, paupere, de pescari ar fi, întotdeauna, la fel de multe de spus…

Posted in Turism | Tagged , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Prezentare de destinație turistică-Grecia

AMO, LIANI Adică LIANI + AMMOS=LOVE!
Ammouliani este dragoste la prima vedere. Pentru că n-ai cum să o urăști. Și chiar dacă ai putea-o urî, tot ar fi o disjuncție/di(c)hotomie imposibilă: iubire sau ură, o iubi-ură care, până la urmă, s-ar topi, cu totul, în iubire.

Este o insulă bătrână, în tinerețea ei, fiindcă locuită este mai mult în cele două secole ultime care s-au scurs. De fapt, ea s-a populat în ultimul secol (care se va încheia peste câțiva ani) de când grecii au fost nevoiți să se retragă, furtunos/și peste noapte din Asia Mică.

Ammouliani, cunoscută și sub denumirea de Amoliani, este o insulă. Una din cele o mie de insule grecești. Una din pleiadă, situată în unitatea regională HALKIDKI/Chalkidiki, Grecia, la 120 kilometri de capitala provinciei macedonene, Thessaloniki/pe românește, Salonic. Din punct de vedere dministrativ, ea face parte din unitatea municipală Stagira-Akanthos. Începând cu anul 2011, populația rezidentă a insulei a fost 547.

A cunoscut o sinusoidă, în ultimii zece-douăzeci de ani: a crescut, apoi a scăzut, dar nu cu cifre impresionante.

Dar insula este un loc foarte pitoresc din Grecia: are un potențial turistic/și de tranzit, care îi poate permite să se dezvolte.

amo, liani, liani + ammos=love

UN VESTIBUL LA INTRAREA ÎN TĂRÂMUL SFÂNT
Ammouliani, în grecește Αμμουλιανή, Ammoulianí, este de altfel știută/cunoscută ca o insulă ce plutește la vreo șaptezeci și cinci(75) de mile de Salonic, poarta de intrare în celebrul Munte Athos.

În anul 2011, populația rezidentă în insulă se rezuma la 547 suflete.

ÎN VECHIME, DEPENDENTĂ DE MÂNĂSTIREA VATOPEDI
Cam până la începutul anilor 1900, Ammouliani era dependență de mânăstirea Vatopedi din Muntele Athos.

În anul 1925, insula a fost dată familiilor refugiaților din cetățile de pe malul răsăritean al Mediteranei.

Este vorba despre cei proveniți din insulele Propontis (Asia Mică), după dezastrul grec din Asia Minor.

Ca și o consecință directă, populația insulei a crescut rapid și, în ziua de astăzi , insula are/numără peste 500 de locuitori.

În primul rând, devenit o destinație turistică, cu transport frecvent de pe continent.

amo, liani, liani + ammos=love

Evaluare a populației istorice de pe insula: 

AN POPULAȚIE
1991 606
2001 542
2011 547
Coordonate: 40°20′N 23°55.2′ELongitudine/latitudine(estică/nordică): 

40°20′N 23°55.2′E

Posted in Turism | Tagged , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment