Editura RAO

DOUGLAS PRESTON, LINCOLD CHILD:DANSUL MORȚII
Scriam, cândva, că Douglas Preston are un alt stil, un cu totul alt stil, atunci când scrie de unul singur, cazul invocat fiind al romanului CANIONUL TIRANOZAURULUI, apărut tot la RAO. În schimb, când semnează împreună cu LINCOLN CHILD, exemplul ales de noi fiind, de data asta, FOCUL ALB – lucrurile se îmbunătățesc considerabil: ritmul își ia avânt CONSIDERABIL. Trama curge mai fluent, thrillerul se simte prin toate venele. Epicul devine, poate, mai puțin spectaculos, dar mai captivant.

DOUGLAS PRESTON, LINCOLD CHILD: FLĂCĂRILE IADULUI
Un duet de succes, PRESTON-CHILD face cotor cu acțiunea lor. Seria PENDERGAST procedează ca și ceilalți autori arhiconsacrați:creează un personaj memorabil, musai detectiv/investigator, pe care îl permută în cazuri multiple. Agentul special PENDERGAST își face deducțiile, și el, cât se poate de logic, în bună tradiție sherlockholmesiană. Și în FLĂCĂRILE IADULUI procedează la fel…

ASA AVDIC, INSULA MORȚII
Recomandat ca, în spațiul suedez, un thriller de factură psihologică. Tot din speța thriller-ului nordic, bolovănos, cu potențial de ucronie/utopie. Scris de un om de televiziune, este vorba – de fapt – de o autoare. Dar tocmai în asta ne punem speranța: într-o flexibilitate feminină, care să schimbe abordarea. Tema, ca întotdeauna, are un potențial ridicat: motivul insulei ca spațiu claustrat. Insula e o incintă, preferată de autorii de roman polițist…

HENNIG MANKELL, CREIERUL LUI KENNEDY
Mankell este un reprezentant tipic al thrillerui nordic. De altfel, nu e la prima apariție în limba română. Are toate  caracteristicile arhetipului nordic: este întunecat, ca narațiune, presărat cu scene dark-gothic, greoi, dar strivitor…Și, ca pretext, CREIERUL LUI KENNEDY sună destul de înviorător…

ANTONIO CARRIDO, CITITORUL DE CADAVRE
Unii citesc în stele. Alții, în oase. În cranii. Sunt, desigur, și cititori profesioniști de cadavre. Să citești, într-un corp, devenirea pare o miză posibilă încă din orizontul timpuriu al Chinei antice…CITITORUL DE CADAVRE ne duce cu gândul la o altă mare carte, COLECȚIONARUL DE OASE a lui J. Deaver… 🙂

UMBERTO ECO, ISTORIA TĂRÂMURILOR ȘI LOCURILOR IMAGINARE
Umberto Eco este ultimul mare dispărut. Ultimul NUMĂRUL UNU…În spatele lui, istoria se reconfigurează. Să scrii despre tărâmuri și ținuturi imaginare este o provocare îndeajuns de mare că Eco să considere că-i face față. Un spirit enciclopedic, semiotician, dar de o înfiorătoare erudiție, care mai are în cont și alte istorii bizare, cum ar fi cele ale URÂTULUI și FRUMOSULUI/FRUMUSEȚII, dar și VERTIGO.LISTA INFINITĂ…

METEOR PRESS& PUBLISHING

MICHAEL HAYDEN, PE MUCHIE DE CUȚIT
MICHAEL HAYDEN este deja un nume cunoscut. Cartea lui, care se subintitulează SERVICIILE SECRETE AMERICANE ÎN EPOCA TERORII, este o carte despre Intelligence, în variantă americană. Acum, serviciile secrete americane nu se pot studia decât în paralel cu cele sovietice/rusești/KGB sau cu MOSSAD ori MI5/MI6. Dar doar o istorie a serviciilor secrete și al evoluției serviciilor de spionaj ar putea cuprinde, cu totul, fenomenul. O bilă albă pentru editorul meteorilor, Gigi Alecu, o asemenea întreprindere…

LEV TROȚKI, VIAȚA MEA
Cel mai incitant e subtitlul, care avertizează că ea, biografia, este scrisă chiar de către el însuși. Așa că, pentru echilibru, ar trebui citită cu, în paralel, o biografie semnată de altcineva. Până la coadă, trebuie să conchidem că, dintre toate personajele etalate pe tarabă de revoluția bolșevică, Troțki este figura cea mai inteligentă, cea mai ofertantă – și (chiar) cea mai charismatică pe care ne-o putem închipui, asasinat, parcă-tocmai ca să intre în legendă…

JASON MATHEWS, VRABIA ROȘIE
O carte cu personaje rusești, scrisă de un americanJ. Dar, în afară de asta un thriller. Acțiunea thrillerului se desfășoara în lumea fastuoasă a baletului rus…dar din balet povestea basculează în culisele lumii serviciilor secrete…Romanul este cunoscut și datorită ecranizării de care a avut parte, una de un real succes, ca de obicei cartea fiind cenușăreasa filmului. Dar și cartea, totuși, câștigătoare a câtorva premii literare…

ION BULEI, REGINA MARIA
Așa ar trebui să încep: cel mai fascinant personaj din istoria modernă a României este o englezoaică. Paradox, calambur, dar adevăr până în muchia prăselelor…Regina Maria având atâtea fațete: soră medicală, în campanie prin spitalele frontului românesc, Figură Reîntregitoare a României (Mari)…Să continui? Mamă a lui Carol al II-lea, bunică a Regelui Mihai I, personalitate politică, femeie de o neasemuită frumusețe, nu foarte fidelă bărbaților, precum știm, dar loială întru-totul României…Să mai continu?

 

Aricescu Pogonicescu

Posted in carti, cultura | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment