MALTA FOREVER

Ofertantă oricând:

Poate fi o soluție și pentru Revelion și Sărbători 2017-2018

Malta are calitatea de a fi frumoasă oricând. Frumusețea sa nu pălește. Fiind într-o zonă caldă, ea este pururi ferice și tânără. Sau, cel puțin, așa ne dă nouă impresia.

De aceea, Malta este ofertantă și în decembrie, la Revelion. Este un tărâm al tinereții veșnice. Și al căldurii primitoare, fiind o punte între Africa și Europa, la numai două-trei sute de kilometri de Libia și Tunisia.

CAPITALA E DE CĂPĂTÂI 🙂
Și pentru că, desigur, CAPITALA vine de la capita (nu-i așa?), să începem cu ea: La Valletta, capitala Maltei, are o populație atestată de 9.129 ( în anul 1994), acum, firește, are mai mult, căci au trecut mai bine de două decenii de atunci, chiar jumătate de secol; între timp, Capiala a trecut de 10.000-15.000 de locuitori, dar, în comparație cu alte capitale, totuși este un oraș mic (și cochet), cam de mărimea Tecuciului, ceva mai mare. Dar mult mai bogat: adăpostește niște comori de artă inestimabile: să ne gândim numai la tablourile la Carravaggio, un pictor de geniu, care a umblat și pe aici.

Trebuie musai menționat că La Valletta este o așezare din secolul al XVI-lea, deci datează de vreo șase secole, care și-au pus amprenta puternic.


Burgul este înzestrat și cu multe clădiri/castele din vremea cavalerilor, care au fost conducătorii de lungă durată ai orașului. Numele i se trage de la fondatorul său, marele maestru Jean de la Valletta. Maltezii însă îi spun, în limbajul colocvial, il-Belt, asta însemnând “orașul”.

Zidurile cetății au fost avariate în timpul raidurilor aeriene care s-au consumat în Al Doilea Război Mondial.

Curios (poate) și spectaculos (sigur!), totodată este faptul că citadela La Valletta este construită pe o peninsulă.

În ea se și află două porturi naturale.

Ele se numesc Marsamxette și Portul Mare.

Se consideră că așezarea citadină a fost fondată în 1566, prin construirea unei biserici.

În La Valetta se află mai multe biserici. Cea care reprezintă principala atracție turistică este Catedrala Sfântul Ioan, în trecut Biserica Cavalerilor.

Alte atracții ar fi Palatul Marilor Maeștri (acum el este transformat în sediul Parlamentului Maltez) și un Muzeu Național de Arte Frumoase.

Localitatea La Valletta a fost, încă din anul 1980, pusă pe lista patrimoniului cultural mondial  al organizației UNESCO.

UN MIC DAR OBLIGATORIU EXCURS PRIN ISTORIE
Republica Malta si  frumoasa ei capitală, Valletta, este strâns legat de cel al cavalerilor Ioaniți, cunoscuți și ca Ordinul Ospitalierilor.

Poate acesta este și motivul pentru care arhipelagul maltez păstrează o foarte călduroasă tradiție a oaspeților.

Ordinul a fost, de altfel, instituit in 1099.

Acest ordin militar cavaleresc a primit numele Sfântului Ioan, după biserica din Ierusalim.

De fapt, Sfântul Ioan era patronul acestor cavaleri ale căror acțiuni au stat, la început, sub semnul cruciadelor: de asta s-au numit și ioaniți .

Inițial a fost un grup de călugări, plecați de bună voie în Țara Sfântă, pentru a-i ajuta pe bolnavi si pe credinciosii pelerini aflati in suferinta.

Calugarii, deveniti „Ospitalierii Sfântului Ioan” au fost confirmati de către însuși papa în 1113. Au devenit, mai apoi, protectorii celor care porneau la drum lung. Pe la mijlocul secolului al doisprezecelea, ordinul a început să fie condus de un mare maestru.

 

CAVALERII OSPITALIERI/IOANIȚI, LEGĂMÂNT PE VIAȚĂ
Mai târziu, călugării au fost obligați să părăsească Ierusalimul dupa recucerirea acestuia de catre sultanul (care era de credință mahomedană) Saladin, in 1187. Ioaniții/ospitalierii s-au instalat, rând pe rând, in Margat, Acra, Cipru si in cele din urma in Rhodos, unde au rămas vreme îndelungată, purtând numele chiar și de „Cavaleri de Rhodos”.

În 1522, au fost – însă – obligați să plece, insula fiind cucerita de Soliman Magnificul.

În 1530, Carol Quintul le-a oferit Malta, în schimbul unui tribut anual, constând intr-un șoim de vânătoare.

Este vorba de vestitul șoim maltez, care a constituit motiv și de narațiune de suspans.

Până în 1798, când au fost alungați de aici, acești călugari militari, deveniti „Cavaleri de Malta” – și temuți în toată lumea creștină, și-au pus puternic amprenta asupra locurilor.

Ei, însă, n-au părăsit, cu totul, niciodată insula. Au vegheat tot timpul asupra ei. Și veghează, în felul lor, chiar și acum.

 

ECHIPA RABBIT MEDIA

This entry was posted in AM FOST ACOLO and tagged , , , , , , , , , . Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *