INVESTIȚII ÎN TURISM

OSTROV, INSULA VINURILOR
Ostrov. Și dacă Ostrov ar fi o insulă, a cui insulă, oare, ar fi? Nu ar fi, cumva, o insulă a vinurilor? Singura insulă a vinurilor… pe care o are România. Ar fi o insulă de vin/și a viilor (plantațiilor de viță de vie), înconjurată de ape. De apa Dunării, mai precis. Cu un microclimat de luncă, amintind de cel unic – și mirific – al Deltei Dunării.

NOUL COMPLEX
Noul complex se vede că nu a răsărit chiar peste noapte. Construcțiile au fost făcute în trepte. Și au necesitat un efort investițional pe măsură. Probabil că investiția a fost, totuși, prea mare – ca să poată fi făcută dintr-o dată/dintr-o singură suflare. Noul complex a fost făcut la altitudine, pe coama dealului, în timp ce sediul/punctele de lucru au rămas la baza zonei deluroase. Ca să facem o analiză, ar fi cam a doua sau a treia investiție de calibru (de acest gen) din ultima vreme – de turism vitivinicol din țară, după AVINCIS/VILA DOBRUȘA și, poate, după, Recaș.

Oricum, evaluăm drept comparabilă doar investiția viti-vinicolă – de anvergură – din/de la Jidvei. Vin, serios & cu forțe proaspete, din urmă Dealu Dorului și – de ce nu? – Pietroasa. Și, poate, alte zone, să zicem unele din Dealu Mare.

CONSTRUCȚIILE
Ultima dintre ele a fost vila/pensiunea – și cu piscina aferentă. Amenajările au durat cel mai mult și au fost cele mai dificile. Dar construcția e aerisită. Cu panorama. Finisajele au luat, însă, luni de zile. Dar totul putem spune că a fost scos la vopsea – cum se zice – în ultimii doi ani.

PISCINA, UN HIGHT-LIGHT
Într-adevăr, PISCINA poate fi un adevărat HIGH-LIGHT. Este o piscină de dimensiuni generoase și are beneficiul că este bătută/și străbătută de briza sfielnică a Dunării. Ceea ce înseamnă că o ventilează o binecuvântată răcoare atunci când, pe vreme de vară, e vipie în toată puterea cuvântului.

Se află poziționată pe terasamentul cel mai de sus. Astfel că vederea este garantată. Chiar și iarna are o parte de o climă ceva mai blândă, căci este cuprinsă în gura de găleată pe care o face, împreună cu Dunărea, fiind mai ferită de vânturile reci și devastatoare.

De pe șezlonguri, poți contempla toate meandrele și coturile Dunării.

VEDEREA TERASATĂ A DUNĂRII. TERASAMENTELE
După înălțimea dealului pe care urcăm cu mașina, estimăm la cel puțin 300-400 de metri (altitudine deasupra mării) așezământul. De altfel, comparația se face cu Dunărea.

Priveliștea se poate cu greu descrie în cuvinte. Trebuie, neaparat, să o vezi. Cu ochii tăi. De aproape. În vizorul aparatului de fotografiat sau de filmat. Sigur o să simți nevoia de a o imortaliza imediat, fie și numai cu telefonul mobil, dacă posedă o cameră performantă.

În fața ochilor, înaintea Dunării, adică în fața ei, se desfășoară o lizieră, adică o pădure, în formă de reconfortantă perdea verde, care îți bucură, îți clătește – și îți răcorește ochii.

ATLANTYKRON
La capitolul ASSET-uri poate fi marcată și existența ATLANTIKON-ului, care se produce tot în același areal/sau într-un areal conex. Frumusețea vecinătăților și împrejurimilor a constituit pretext pentru iubitorii de natură sălbatică – și pentru academia de vară a science-fiction-ului românesc. S-a și vehiculat mitul că ar fi străbătută de energii benefice, din cauza, deopotrivă, a Dunării și a naturii sauvage, în care rareori calcă picior de om, printre hățișurile și păpurișurile Dunării, zonă ofertantă și generoasă, populată din belșug cu pește ( un real paradis pentru pescari!) și cu bogății naturale (de asemenea, spațiu ideal pentru vânătoare).

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , , , , | Leave a comment

OBICEIUL PĂMÂNTULUI DE BUNDĂRETE

OSTROV
OBICEIUL PĂMÂNTULUI DE BUNDĂRETE
De la Gurbanul Viilor la Rebranding

Din Dobrogea, cu dragoste! Numai din 1958. Dumneavoastră ce făceați în 1958? 🙂
După șase luni de muncă susținută,am finalizat procesul de rebranding la Domeniile Ostrov.
Urmează etapa a doua a proiectului ,,Constructia canalelor de distribuție”
: declară DOMENIILE OSTROV, recent. Și sunt inspirați, credem, pentru că acum, la vreme de iarnă, este un moemnt ideal pentru a creiona și dezvolta strategii, într-un punct mort al sezonului.

Să botezi o gamă întreagă cu DOMENIILE OSTROV 1958 este, într-un fel, o îndrăzneală. Pentru că este o asumare. O asumare a unei tradiții și un mod de a spune răspicat ( adică mai pe șleau nici nu se poate!) că există aici, la Ostrov, totuși, o tradiție – și că ea se revendică de la anul 1958. Că de peste șaizeci de ani se face, aici, vin cu sistemă, organizat, cu sârg și cu migală.

Și 1958 ARE MAI MULTE VARIANTE: una dintre ele, cea pe albe, ar fi SAUVIGNON BLANC, pe care Ostrovul a brodat istorie până acum – și a făcut unul dintre cele mai bune vinuri ale lor.

CA DE OBICEI, NICI BUNDĂRETELE N-A FOST UITAT
În prima zi a lunii februarie se face și acum un ritual, care se dovedește foarte important, “Gurbanul viilor”, al cărui scop este de a atrage belșugul. Este, practic, momentul care declanșează anul, un TRIGGER care inițiază un an de bun augur.

Elementele importante sunt corzile de vie, vinul obținut din strugurii de cu toamnă și focul. Iar pe masă pui: BUNDĂRETE.

 Despre Luna lui Făurar este/se știe că, bunăoară, e considerată a fi schimbătoare din fire. Se zice că acum se întâlnesc, într-un teritoriu comun, anotimpurile de iarnă și primăvară, semn cât se poate de clar că, în curând, se poate începe munca pe câmp. Când se face cald, de începe pământul a se dezgheța, pregătindu-se de primăvară; când este frig de CRAPĂ PIETRELE!… Alternanțe de temperatură, alternențe de climă.

Așa a fost lăsat de când lumea, ca timpul în luna făurar să fie când de primăvară, când de iarnă sau, cum mai spun bătrânii, “ferecă și desferecă”. “Câteodată, februarie își dă și el arama pe față; vrea să arate că și el este lună de iarnă. Atunci, țin-te pânză, să nu te rupi! Unde îmi întoarce el cojoaca pe dos, și unde ne trimite câte un pui de viscol, de zloată, de te crezi la gerul Bobotezei, ori în mijlocul iernii!”, după vorba lui Petre Ispirescu.

În prima zi a lunii februarie purcede anul viticol. Încă de dimineață, gospodarii se duc în vie, aleg cele mai viguroase corzi de viță și se încing cu ele pe piept sau la brâu.

După ce dezgroapă sticla cu vin din cel bun, ascunsă în vie înainte de sfârșitul toamnei, merg cu toții spre o înălțime și acolo fac un foc ce trebuie să se vadă din depărtare.

Până la lăsarea serii, petreceau cu mâncare și băutură, cântau și dansau.

Și așa se petrece și acum la Ostrov.

Tradiția este păstrată cu sfințenie. Pentru că stă la fundamentul a tot ce avem. De altfel, se poate observa și din poze 🙂

 

RABBIT MEDIA

 

UN ROZE ȘI UN ROȘU, TOT ANNO DOMINI: 1958
Ar mai de vorbit/ și de descântat un ROZE, care a apărut tot sub egida acelui an (fast) de început: 1958. Ca și celelalte surate ale sale, face parte tot din registrul (echilibrat) al DEMISECULUI.

Dar nici roșiile nu se lasă mai prejos.

Roșul contratacă printr-un CABERNET SAUVIGNON de asemeni DE LA 1958, care se impune prin caracterul impetuos, puternic.

Aspectul este completat de un CAPIȘON cu totul deosebit, cu romburi pe care scrie DO (de la DOMENIILE OSYTROV, dar – totodată și un îndemn în engleză:TO DO! DO adică fă, de la homo faber; și în același timp, un lucru de făcut, ca pe o listă mentală). Tot pe capișon apare și ACVILA, un simbol al forței/puterii – și amintind în același timp de o heraldică întru-totul nobilă.

Posted in vinuri | Tagged , , , , | Leave a comment