Dealul Dorului TE LASĂ CU DOR

Dealul Dorului TE LASĂ CU DOR

 

Da, cu dor te lasă – și cu JIND. Cu DOR de EL – și cu JIND asameni. După o sticlă ar mai merge o sticlă. Iar după un pahar, ar merge un alt pahar. Un al doilea – sau un alt treilea. Te lasă și cu ALEAN. Privind, gânditor, în zare. Visător. După sticla următoare.

 

MIHAIL GĂLĂȚANU

 

UN CABERNET TIPIC

 

Un Cabernet tipic, cel de la Dealul Dorului, care de la primul contact oferă o aromă ce ne duce cu gândul la fânul proaspăt, dar și la ardei gras, afine şi coacăze negre, elegant armoniate de note de vanilie şi tabac. Este vinul perfect pentru o seară romantică sau o cină cu prietenii. Recomandat a se servi la o temperatură de 16-17 grade C.

Asocieri culinare: carne de vită, carne de porc, carne de vânat, paste, brânzeturi selecționate.

 

FIECARE STICLĂ DE VIN

Fiecare sticlă de vin care iese din crama noastră este rezultatul unei munci asidue și unei atenții deosebite pentru detalii.

De la selecția atentă a strugurilor până la procesele delicate de fermentare și maturare, totul este făcut cu gândul la o calitate desăvârșită. Aceasta nu este doar o promisiune, ci este o realitate pe care o puteți simți și gusta în fiecare picătură.

#winetime #instawine #redwine #winetasting.

MAESTOSO SAUVIGNON BLANC FUME

Descoperiți Maestoso – Sauvignon Blanc Fumé de la Crama Dealul Dorului!

Cu arome proaspete și o notă subtil afumată, acest vin surprinde perfect esența terroir-ului din Banat.

Ideal pentru momentele speciale, alături de prieteni și familie, Maestoso este un vin care aduce la viață tradiția și pasiunea cramei pentru vinurile de calitate.

Dumneavoastră l-ați încercat deja? Spuneți-ne cum vi s-a părut! Eu zic că n-are pereche…Dar vă așteptăm părerile pe pagina de Facebook.

#CramaDealulDorului #Maestoso #VinRomanesc #SauvignonBlancFumé

 

REVELION, REVELION!

Așa arată, de obicei, Dealul Dorului Restaurant & Events, înainte de un eveniment.

Totul este pregătit pentru a vă primi într-o atmosferă deosebită la restaurantul nostru!

Masa este aranjată cu atenție la fiecare detaliu, iar decorul adaugă un strop de eleganță și rafinament momentelor petrecute împreună cu cei dragi.

Ne dorim ca fiecare oaspete să se simtă special și să se bucure de o experiență memorabilă, într-un cadru intim și primitor. De la preparatele SmoKing Barbeque&Bar, până la servirea impecabilă, fiecare element este ales pentru ca evenimentul dumneavoastră să fie de neuitat.

Dealul Dorului Restaurant & Events

0771 271 808

events@dealuldorului.com

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

Domeniile Anastasia

Crama de la Domeniile Anastasia este, poate, una dintre cele mai mari realizări ale lui Marin N. Constantin. Când am intrat pe poartă la Domeniile Anastasia, primul lucru despre care proprietarul (the owner) mi-a vorbit a fost CRAMA.

Drept lucru, crama arată foarte bine. Este nouă. Ca să nu spun chiar nou-nouță. Strălucește.

Și nu doar de curățenie. Nu doar de bună îngrijire.

Ci, pur și simplu, arată ca un pahar. Impecabilă. Noutatea încă nu și-a epuizat fascinația.

Nici asupra noastră.

Intrasem pe poarta ei când era numai în proiect. Pe când era numai un șantier. Puteam vedea, atunci, doar cu ochii minții ce va să fie/și cu ajutorul celor spuse de proprietar. Erau, doar, căscate în pereți, niște borte, ca niște lăcășuri prefigurând construcția viitoare.

ÎN PRIMĂ INSTANȚĂ, ERA DOAR UN SIMPLU ȘANTIER

Pe locul liftului, se ivea o gaură, ca un tub vertical/prin care avea să circule mașinăria. Crama era (proiectată) tot la subsol – și, în consecință, arăta doar asemeni unei văgăuni. Acolo aveau să vină cilindrii – dar cilindrii nu erau pe lume, încă; sau nu pe lumea asta.

Am coborât, foarte încet – și cu maxime precauții! – scările în penumbră; semi/întunericul se cernea pe treptele care încă nu auziseră de finisaje.

Între două trepte, m-am gândit că există, așa cum am auzit, și o cramă Anastasia în California/ Beverly Hills, cu un nume similar cunoscutei cântărețe/muziciene (și actrițe).

Probabil că micuța Anastasia, fiica lui Marin Constantin, nu știe încă nimic despre toate aceste coincidențe. Ea este numai bucuroasă că, în cinstea ei, s-a fost dat numele cramei de la Strejnic/Ploiești.

*

În fața mea, mergea Marin Constantin, ca o călăuză – și ca gazdă ce se afla.

Călcam prudent, cu grijă, în urma lui, ca nu cumva să calc strâmb și să mă fac miș-fărâmiș: cred că gândeam că, în doi ani – cel puțin – trebuie construcția să se isprăvească.

Ei bine, crama a fost gata în mai puțin de un an.

Absolut incredibil! Așa mi-am dat seama/și ne-am dat seama (cu toții) de forța (de lucru) și de hotărârea nestrămutată a  investitorului de a realiza/făptui ceva. Dar, deopotrivă, și a constructorului.

Căci, este bine de știut, Marin Constantin are și o firmă de construcții în portofoliu.

*TOTUL A PORNIT CU/PRIN ALEGEREA AMPLASAMENTELOR

Recapitulând, de la bun început, lucrurile trebuie să spunem că totul a pornit cu /prin alegerea amplasamentelor pentru plantațiile de vie, care nu au fost deloc lăsată la voia întâmplării.

Știut este, centrele viticole Urlați și Valea Călugărească au o veche și bogată tradiție viticolă – și o climă care se apropie de cele existente în celebrele regiuni – din Franța și din Italia – Bordeaux sau, respectiv Toscana.

Din cele șapte hectare cumpărate au fost păstrate în producție și reabilitate numai 1,2 hectare, cultivate cu soiul Merlot.

Celelalte au fost defrișate – în timp – și replantate cu soiurile Cabernet Sauvignon, Merlot, pentru vinurile roșii. În contul vinurilor/soiurilor albe, soiul Chardonnay a fost ales pentru plantare.

NU PUTEA LIPSI UN PIC DE TEHNOLOGIE

Nu putem să continuăm fără să adăugăm un strop de tehnologie (măcar un strop!)… Din vie, trebuie să menționăm că strugurii sunt culesi manual. Ulterior, ei sunt puși în lădițe, care au o capacitate de maxim 13 kilograme.  Pe urmă, ei sunt păstrați în depozite răcite până la prelucrare, pentru ca mustuiala și mustul, la momentul zdrobirii, să aibă o temperatură cât mai scăzută… 

Despre Anastasia

Avem alături două opinii, care contribuie la formarea unei păreri despre ce crede VOCEA LUMII, în privința DOMENIILOR ANASTASIA:

Am avut plăcerea de a participa la un eveniment organizat în toamnă – și am găsit aici o echipă, care arată ca o familie. Am simțit multă energie pozitivă la Strejnic, aici, nu foarte departe de Ploiești – și, mai ales, dorința de a face lucruri bune. Cunosc destul de bine vinul din partea locului (podgoria Dealu Mare inclusiv) și, mai cu seamă, cel realizat de această cramă, așa că m-am bucurat din plin de el – și negreșit alături de preparatele gătite la fața locului. Nici vremea ușor defavorabilă nu a reușit să strice bunul mers al evenimentului.

Felicitările se cuvin domnului Marin Constantin – și întregii echipe de la Domeniile Anastasia care au construit și au amenajat crama cu tot ce îi trebuie, la detaliu.

Am încercat, cu plăcere, Cabernetul îmbuteliat de ANASTASIA…. Catifea, finețe, eleganță, parfum, cu verdictul: un vin perfect echilibrat de care nu mă mai satur.

Vă mulțumesc – și mă declar clientul vostru pe viață (care sper să nu fie chiar scurtă).

Să nu stricați rețeta!

Venim și în anii următori.

Posted in vinuri | Tagged , , , , | Leave a comment

FESTIVALUL NAȚIONAL RETEHNOLOGIZAREA ROMÂNIEI

Editorial Vinuri de TOP/Decantor

 Cum merge

FESTIVALUL NAȚIONAL RETEHNOLOGIZAREA ROMÂNIEI

  • Crame vechi și crame noi, cu toții tragem de banJ

 

Retehnologizarea, să fie un REPER al actualității? Și da, și nu. Depinde cum vrei să răspunzi. Sau să întrebi. Ne referim la retehnologizarea INDUSTRIEI VINULUI. A cramelor, deci. Dar nu ne-am retehnologizat (DOAR) recent, acum vreo doisprezece ani a  început festivalul ăsta, RETEHNOLOGIZAREA ROMÂNIEI.

El a urmat, pentru viticultori, unui alt (prim) festival specific, început, dacă bine ne amintim, prin 2007-2008 – și intitulat: REPLANTAREA ROMÂNIEI. Da, cu soiuri nobile, nu și cu hibrid. Pe care îl susținea/și încuraja financiar chiar(însăși) Uniunea Europeană. Nimic de zis, România a profitat ăntrucâtva prin această mezalianță a soiurilor nobile cu Europa. Sigur, ceva s-a și pierdut, ca în oricare deal… dar iarăși mă întoc și spun: nu cred că e momentul oportun să fim pricinoși…Firmele aducătoare de tehnologie au apelat la relațiile din străinătate. Dacă nu mă înșel, prin 2007-2008, o firmă din România creEa, la VINVEST/la Timișoara, workshop-uri cu tehnologie importată de la vecinii noștri. Au fost, atunci, momente aurourale – de aur. A urmat un fel de specializare. Unii s-au specializat pe cilindri/cisterne, alții pe prese. Și unii, și alții, nume respectabile. S-au ous oe contracte de service și, în consecință, s-au pus pe umblat de zor prin țară, ca să-i serviseze pe oameni. Instalațiile, piesele, se apucă să crape cnd ți-e lumea mai dragă, adicătelea din august-septembrie până în noiembrie, taman când mi-ți-i campania de toamnă în toi. Atunci, toată lumea, hei-rup, recoltare!Că nu degeaba îi recoltarea strugurilor și culesul. Atunci este toată apăsarea mare pe tehnologie. Se strică o garnitură, hop, mai crapă vreun cilindru… Contractele de întreținere sbârnăie. Problemele trebuie rezolvate prompt. Altfel, se produc blocaje. Toată lumea caută un preț bun la rezervoare, dar, hâm, vrea și marfa să fie de calitate, iar cele două mai greu se pupă. Mai apar și comisioane ascunse. La viticultori, toată treaba se face prin relații, de obicei funcționește și tilifonul fără fir. Ca să nu mai spun că și inginerii pricepuți sunt marfă și ei, apar la bună căutare, că altfel nu merge banda, Dar, știut este, în Vest retehnologizarea funcționează mai prompt; iar, la noi, merge și cu cârpăceala. Toate lucrurile/lucrările se fac din zgârcenie, ceea ce ar trebui schimbat la cinci ani durată de viață(ciclu de lucru), ehei, poate merge și la zece…și-uite-așa trec anii. Așa merg lucrurile; și așa merg afacerile în România. Credeți c-ar putea să meargă și altfel?

 

MIHAIL GĂLĂȚANU

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , | Leave a comment

NERO DITAVOLA

Cum se spune corect: NERO DI TAVOLA sau NERO DIAVOLA?

Iată o întrebare interesantă: cum se spune corect, NERO DI TAVOLA sau NERO DIAVOLA? De aici, ar putea porni orice, inclusiv războaie. Mulți ar putea obiecta că, întrucât este și o specie de pizza care poartă acest nume, este firesc să existe și un vin tipic care merge cu această fâșie delicioasă de mestecat în gură – și că așa se cheamă de veacuri vinul: DIAVOLA…Deși alții, mai docți în materie, s-ar putea să se pronunțe în favoarea sentinței ca vinul să se numească, desigur și de bună seamă, DIAVOLO, pentru ca să se îndeplinească un acord gramatical perfect. Da, dar atunci, vor argumenta altă facțiune, este mult mai întemeiat ca pizza cât și vinul aferent să poartă numele diavolului, fiindcă împielițatele îngrașă, mai ales consumate seara. Nu, nu din cauza asta, se vor găsi alții gata și ei să se răzvrătească, dar intenționat se cheamă așa, pentru ca să prevină din timp, la orice oră, oamenii care încă nu știu că blatul/coca/kethcup + vin = grăsime pe burtă (colăcei!), dacă nu se consumă cu strictețe/ ci din belșug?

O chestiune de simplă cultură generală

Deși, cei din tabăra DiTavola vor afirma, încă o dată, strivitor și disprețuitor,  este logic că, dacă vinul e de masă, atunci și pizza trebuie să se numească simetric: pizza DITAVOLA. De aici, poate să derive oricând o discuție de principiu despre cum se numesc vinurile și despre cum e firesc să fie ele numite…Este o dispută despre denominazzione de origine, controlată. Dar, în fond, și de cultură generală. Oare n-ar trebui să se studieze în școală? Și asta la clasele unu-patru, nu-i așa? Căci dacă nu știm nici ce mâncăm și ce bem, atunci ce pisica Penelopei mai știm?

La urma urmei, doar enologii știu vinurile 🙂

Esențial e să fie discuția despre cultură generală? Dar, în gastronomie, nimeni nu e măcar în căutarea unei culturi minimale. Și așa cultura de tip renascentist la noi nu este recunoscută. Nu se pune mare scofală pe ea. La noi, de bază e cultura aplicată. Altfel, la ce să folosească ea, cultura? Nu poate să producă decât monștri. De mic, tot elevul e învățat cu mate-fizică, de mame inculte și așa-zis pragmatice. Cu umanioarele nu ajungi nicăuri. Îngroși rândurile șomerilor. Nu  cu mult timp în urmă, o mamă se lăuda: fiul meu n-a deschis o carte în viața lui și, poftim, uite-așa a  ajuns mare maestru IT prin străinătățuri. Cultura e aia pe care o știi și nu-ți folosește la nimica. Și cu vinurile e la fel. La ce-ți folosește să le știi? Nu-i mai bine să le bei? La urma urmei, enologii știu vinuri și pentru noi…

MIHAIL GĂLĂȚANU

Posted in vinuri | Tagged , , , , | Leave a comment

VINURI CARE POARTĂ AMPRENTA LOCULUI

INTERVIU:
Director tehnic și oenolog CORNEL BANIȚĂ:

VINURI CARE POARTĂ AMPRENTA LOCULUI

Cornel Daniel BANIȚĂ este un om care se scoală de cu zori. Și vinurile de Pietroasa se scoală dis-de-dimineață ca să ajungă la București și mai departe, în alte țări, ca să ia premii și să fie apreciate. Ca să ne împrospătăm informația despre ele, despre vinurile de la Pietroasa, am pus – de data aceasta – întrebările ușor neconvenționale.

NICOLETA GĂLĂȚANU, MIHAIL GĂLĂȚANU

 

1.) Ce game noi de vinuri aveți, apărute deja sau în pregătire( în ultimii șase ani)?

Pietroasa a pregatit si evidentiat in ultimii ani o serie de vinuri care poarta amprenta locului si cel mai important, scot la lumina realizarile unitatii din sectorul de ameliorare. Astfel, o serie de vinuri au in compozitie soiuri obtinute la Statiunea de Cercetare Pietroasa si clone selectionate atent din plantatiile noastre care aduc in prim-plan caracteristici organoleptice unice.
Gamele care prezinta consumatorilor intregul portofoliu de vinuri de la Pietroasa sunt:

– PIETROASA RESEARCH&INNOVATION -> vinuri care aduc in fata consumatorilor cele mai consacrate soiuri si stiluri de vinificatie, usor de inteles si de indragit,vinuri care redau prospetime.

– PIETROASA SELECTION -> Vinuri obtinute din parcele atent selectionate, soiuri representative pentru areal sic el mai important, se pune accent pe selectia clonala facuta de-a lungul timpului la Pietroasa. Alaturi de maturarea pe drojdii fine, intreaga tehnologie de obtinere a vinurilor este atent controlata si aleasa pentru fiecare soi in parte pentru a obtine vinuri corpolente, bogate din punct de vedere compozitional si tipice pentru soi si areal.

– PIETROASA REZERVA-> Cele mai importante soiuri si clone cultivate si/sau obtinute la Pietroasa ajung sa faca parte din aceasta gama. Se acorda o atentie sporita tuturor plantatiilor, se sorteaza manual in vie si crama, se vinifica in cel mai atent mod fiecare clona din fiecare parcela in parte, iar la final, dupa maturara pe drojdii fine, se trimit toate in butoaie de stejar pentru a capata noi caracteristici demne de un vin pretabil pentru vinoteca deja cunoscuta a unitatii.

2.) Ce premii/și distincții ați (mai) repurtat în perioada sus-amintită?

In ultima perioada, Statiunea de Cercetare Pietroasa a participat la foarte multe concursuri de vinuri nationale si internationale pentru ca vinurile sa fie evaluate astfel incat sa putem obtine un feedback realist despre produsele noastre. Cele mai importante distinctii obtinute in 2022 au fost:

– Marea Medalie de Aurcu Tamaioasa romaneasca 1990 dulce la Concursul de Vinuri Bacchus de la MADRID 2022

– Marea Medalie de aur, 5 x Medalie de Aur si 3 x Medalie de Argint la Vinarium IWCB 2022 (lista vinurilor in atasament)

– Locul II la etapa regionala pe Muntenia si Dobrogea la categoria vinuri albe cu Tamaioasa romaneasca 2020 sec din PIETROASA REZERVA la concursul organizat de BASF

– Locul II la etapa nationala la categoria vinuri albe cu Tamaioasa romaneasca 2020 sec din PIETROASA REZERVA la concursul organizat de BASF

3.) Este posibilă asimilarea unor soiuri noi la Pietroasa?

Da, intotdeauna exista posibilitatea introducerii unor noi soiuri sau clone intr-un areal. Bineinteles, acest lucru se poate face dupa zeci de ani de studii asupra soiului si a vinului pentru a vedea care sunt beneficiile acestui proces. Ultima data cat Statiunea de Cerceatre Pietroasa a facut acest lucru a fost in anul 2013 cand am plantat soiul Alb aromat obtinut in cadrul unitatii si omologat in 1998. Pentru a obtine acest soi au fost nevoie de peste 20 de ani de studii, urmand apoi sa-I facem loc in plantatiile deja existente. Totodata, in permanenta intreoducem in plantatiile noastre clone ale soiurilor deja existente la Pietroasa dar care au caracteristici distincte.

4.) Se întețește concurența în zona Pietroasa?

In permanenta apar producatori mici care prezinta vinuri foarte bune, iar acest lucru nu poate decat sa ne bucure deoarece avem nevoie de multe forte pentru a ridica imaginea unei zone sau a unui areal restrans. Sectorul viti-vincol se dezvolta intr-un ritm alert, apar si componentele oenoturstice si/sau oenogastronomice, iar toate aceste mobilizari aduc beneficii tuturor. Ne dorim sa avem un cuvant de spus cand vine vorba de vinuri bune in Romania si acest lucru il putem face impreuna, la nivel de tara si impreuna la nivel de areal pentru a ne deosebi fata de celelalte zone viticole importante ale tarii.

5.) Ce se întâmplă cu vinul-emblemă al stațiunii, TĂMIOASA ROMÂNEASCĂ?

Noi spunem ca se intampla lucruri bune cu acest soi/vin deoarece in permanenta ne ,,jucam” cu el pentru a obtine noi tipuri de vin care pot starni curiozitatea consumatorilor, dar pastrand totodata si stilurile deja existente si consecrate pentru Pietroasa. Avem tehnologii care pot scoate dintr-o Tamaioasa romaneasca vinuri usor de inteles, vinuri gastronomice sau acele vinuri care iti prezinta o intreaga poveste si istorie intr-un singur pahar si care te fac sa te indragostesti de soi si de numeroasele valente pe care le poate avea intr-un singur areal, pe soluri complet diferite, din clone diametral opuse si in numeroase stiluri de vinificatie.

6.) Pe roșii, ne putem aștepta la evoluții spectaculoase? La surprize plăcute?

Desi procentul cu struguri negri este foarte mic la noi, in permanenta le acordam o atentie sporita deoarece bogatia intregului areal se regaseste si aici. Lucram de foarte mult timp pentru a obtine vinuri rosii tipice si demne de arealul nostrum si primele rezultate le putem vedea peste 1 an cand timpii de maturare si invechire vor fi ideali pentru a incepe prezentarea catre public. Nu este usor sa faci un vin rosu si sa ai rabdare cu el mai bine de 4-5 ani, dar sunt convins ca tot acest efort o sa fie pe deplin recompensat de catre public.

7.) De la soiul MIHAELA, ce ne putem aștepta în viitor?

Soiul Mihaela obtinut in cadrul Statiunii de Cercetare Pietroasa si omologat in 2015 este o surpriza placuta pentru consumatorii de struguri de masa deoarece caracteristicile sale sunt apreciate ori de cate ori este degustat prin echilibrul dintre zaharuri si acidiatte de care da dovada. Tot mai multi cultivatori de struguri de masa sunt interesati de el si speram sa-l vedem pe piata cat mai curand. Totodata, este un soi tanar care mai are nevoie de promovare si timp pentru a dovedi ca poate fi un partener de incredere pentru cultivator. Acelasi lucru il putem spune si despre celelalte soiuri obtinute la Pietroasa: Otilia, Centenar de Pietroasa, Timpuriu de Pietroasa, Istrita si Alb aromat – cel care a fost promovat cel mai bine si pus in valoare prin prisma faptului ca poate fi vinificat.

8.) Cum merge vânzarea în sistem BAG IN BOX?

La noi, vanzarile sunt in continua crestere pe toate palierele deoarce publicul a vazut ca putem fi un partener de incredere atunci cand oferim un produs. Daca ne referim strict la BIB, acolo intalnim cea mai mare crestere din punct de vedere cantitativ fiindca s-a reluat activitatea in toate sectoarele, iar acest lucru este vizibil la toata lumea. Totodata, observam o crestere si prin prisma faptului ca au crescut foarte mult preturile ambalajelor si acest lucru se vede pe bonul fiscal la aproape orice fel de produs, iar BIB ramane o varianta mai accesibila pentru a avea o cantiate mai mare de produs, in conditiile in care oferi o calitate si consumatorul aprecieaza vinul tau.

DIRECTOR TEHNIC SI OENOLOG
Drd.ing. Banita Cornel Daniel

Posted in agricultura | Tagged , , , , | Leave a comment

Unde-i OZONUL și RĂCOAREA? Și VINUL🙂???

RETRO/VIN: LA MUNTE: RETRO-SPECTIVĂ

BRAȘOV, IATĂ-NE: FEREA, CĂ VENIM (ȘI) LA ANUL!🙂

Ca o restrospectivă la recent încheiatul concurs VIN LA MUNTE 2022 de la Brașov, am sintetizat niște impresii parvenite recent.

În primul rând, printre remarcații concursului au fost VINURILE ITALIENE aduse de COMAGRIMPEX( doamna Gianina Badea știe de ce, s-a implicat personal în asta. Dar și DOMENIILE PRIPA, care au dovedit că nu fac vinurile în pripă – și care au realizat un turn din Pisa/înclinat al vinurilor, în formația condusă de basarabeanul Andrei Pripa.

Dar și vinurile deja multi-glosatei CRAME FERDI, care a devenit, în ultimii cinci ani (inclusiv în anii de pandemie) o referință în domeniu.

Sigur, au mai fost și ceilalți cu care surpriza întâlnirii/ori bucuria revederii (cazul elocvent al DOMENIULUI VLĂDOI, ca să nu rămânem fără exemple) au fost, ambele, definitorii.

UN ANSAMBLU DE 65 DE CRAME SPUNE TOTUL DESPRE EVENIMENT

Apoi însuși numărul de 65 de crame este elocvent pentru toți: puține sunt manifestările de vin care pot strânge (mai cu seamă în provincie, nota bene) un asemenea număr impresionant de producători de vin la catastif.

Desigur, trebuie să ținem seama că festivalul a avut loc la Brașov, ceea ce, în sine, poate să constituie o rețetă de succes, după cum s-a văzut.

NICOLETA GĂLĂȚANU

CUM A FOST

Asa a fost a a V-a editie a Festivalului Vin la Munte 2022!

A fost extraordinar sa avem alaturi de noi multi prieteni si iubitori ai vinului, s-au legat prietenii si au curs povesti in jurul vinului, dar mai ales am avut parte de o participare a peste 75 de crame, producatori atat din Romania cat si internationali, oferind dorinta de a descoperi vinurile de calitate si povestile din spatele lor!

Va asteptam cu noi surprize anul viitor, la Editia a 6-a a festivalului, 01-02 Aprilie 2023 – Hotel Kronwell – Brasov.

Armonie in vin!

#festivalulvinlamuntebrasov #vinlamunte #festivaldevinbrasov #vinlamuntebrasov #lesommelierbrasov #lesommelierdepotbrasov #designforyourbusiness

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

Vinurile Cramei Dealul Dorului, premiate la Vinarium – International Wine Contest 2022

Munca viticultorilor din Silagiu a fost răsplătită din nou. Două dintre vinurile Cramei Dealul Dorului au fost premiate la Vinarium – International Wine Contest 2022, una dintre cele mai importante competiții de profil din estul Europei.

Crama din Silagiu, județul Timiș, participat cu mai multe vinuri, iar soiurile Merlot și Cabernet Sauvignon, din gama MAESTOSO, recolta anului 2019, au obținut medalia de aur. Aceasta gamă este cea mai nouă din oferta cramei și a fost creată exclusiv pentru Horeca, însă este disponibilă și în magazinul online.

De altfel, Maestoso a cucerit până acum medalii inclusiv la concursurile internaționale de vin.

„Este o adevărată bucurie când cei mai importanți specialiști din domeniu îți apreciază munca și îți confirmă că ai vinuri de calitate. Crama Dealul Dorului investește în continuare în tehnologie pentru a obține vinuri care să adune premii și recunoașteri de la specialiști și consumatori. Este foarte important ca o cramă mică să vină cu produse de calitate pentru că așltfel nu ne-am putea poziționa în piață. Și în acest an am porționat producția în vie, astfel încât la recoltă să avem struguri sănătoși, cu arome, care să fie vinificați de oamenii noștri cu zeci de ani experiență în domeniu”, a declarat Doru Husarciuc, proprietarul Cramei Dealul Dorului.

Crama Dealul Dorului cultivă pe dealurile din Silagiu cinci soiuri de viță-de-vie: Cabernet Sauvignon, Merlot, Burgund, Riesling, Muscat Ottonel.

Sunt vinuri cu care producătorii se mândesc pentru pun pasiune în tot procesul de producție. Din toată munca depusă, rezultă licori care strâng premii la concursurile internaționale, dar și multe aprecieri din partea consumatorilor.

De altfel, reprezentanții cramei sunt preocupați foarte mult de  gusturile consumatorilor de vin și au plantat încă trei soiuri: Fetească Neagră, Chardonnay și Sauvignon Blanc. Ei așteaptă să intre pe rod și să ofere o gamă de vinuri și mai diversă de cât este în prezent.

Recomandare pentru serile călduroase de vară

Vara este anotimpul vinurilor albe și rose.

Dacă pentru cina de duminică ați pregătit preparate din carne de pasăre, vă recomandăm să aveți pe masă și vinul Zodiac Riesling Italian.

Un vin strălucitor, galben lămâie cu nuanţe verzui. O aromă tipică cu note florale, note de citrice şi mere verzi. Are aciditate ridicată, fapt pentru care se poate asocia cu diverse preparate din carne alba, fructe de mare şi salate. Postgust lung, proaspăt şi persistent. Recomandat a se consuma la 12 grade Celsius.

Posted in vinuri | Tagged , , | Leave a comment

BRAȘOV, VIN LA MUNTE, 2022. VII?

DESPRE FESTIVAL

„Vinul e o poezie îmbuteliată”, spunea Robert Stevenson. Metaforele pământului, îmbuteliate, și cele cuprinse între coperte, vor menține atmosfera în cadrul celei de-a cincea ediții a festivalului Vin la munte, care se va desfășura în perioada 11-12 Iunie 2022 la Hotel Kronwell Brașov. În cele două zile de festival vor expune atât producători români, cât și importatori de vinuri. Nu vor lipsi standurile și lansările de carte, lecturile publice, recitalurile de poezie, expozițiile de tablouri tematice. Festivalul este organizat de Le Sommelier Brașov.

Anul trecut nu s-a ținut. Am fost invitat cu un an înainte, în 2020, anul pandemiei/anul pangolinului. Din motive de pandemie, n-am reușit să ajung. Nici VIN LA MUNTE – BRAȘOV, 2020 nu s-a ținut. Din aceleași motive. Anul ăsta, fraților (adică, broJ), e foame mare. De vin. Fiindcă nu s-a mai ținu de trei ani, adicătelea din 2019.

Și, atenție, VIN LA MUNTE tinde să ocupe un loc fruntaș, între primele cinci ale țării. O data cu disiparea VINVEST, VINTEST și GOODWINE. Despre VINVEST, ÎNCĂ SE MAI VORBEȘTE. Există intenția de a-l organiza în 2023, anul cu capitală culturală europeană la Timișoara. Dar, oricum, VIN LA MUNTE tinde să ocupe loc pe podium imediat după ROWINE, VINARIUM și în fața tuturor celorlalte. Pentru că acestea sunt singurele care mai contează la categoria grea. Unul din argumentele forte este amplasarea la Brașov, un oraș care respiră cu adevărat aerul rarefiat al înălțimilor. Cu alte cuvinte, locația este  de nota o mie: hotel Kronwell, Brașov, sub minunatele culmi al Tâmpei. Ei, ce ziceți? Și, al doilea argument: anul acesta este în iunie, de Rusalii. Când se întâmplă cele sfinte. Presimt că anul acesta vom vorbi în limbi nepământene, ca Apostolii, sub oblăduirea Duhului Sfânt… 🙂

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , | Leave a comment

PANDEMIAN RAPSODY

SĂ NU UITĂM NICICÂND SĂ IUBIM ROZE…(-urile & trandafirii)!

PANDEMIAN RAPSODY:

O rapsodie în alb și roșu
La Dealu Dorului avem toate trei variante. Rose, roșii și albe. Putem să jucăm cu toate piesele. De fapt, cu trei feluri de piese.

De altfel, piesele cele mai bune sunt cele pe care le râvnim noi, cu suflețelele noastre. Pentru că, la Dealu Dorului, orice alegere este de calitate/clasă, iar asta pentru că apropitarul  (vorba lui Caragiale!:), domnul Doru Husarciuc, și-a propus să producă numai marfă de elită, motiv pentru care vinurile dumisale se și caută, o spunem fără șagă (fără să glumim câtuși de puțin!)

Să enumerăm, așadar, meniul ideal/preferențial, pe culori și sortimente: Riesling, Muscat Ottonel la albe. Negreșit, campionul dorințelor noastre, aclamat, este: MUSCAT 

La vinuri roșii, nu am putea uita, desigur, vedeta, adică BURGUND MARE, da, dar să nu uităm și onctuosul MAESTOSO…

Iar la Rose-uri, că tot ne invadează (este pe cale, mai degrabă!) sezonul cald, avem două nume de cod (semi)secrete pe care abia așteptăm să vi le propunem: ACVILA sau ZODIAC.

Pentru azi, HAI să alegem, măcar la început, un vin alb… Un Muscat Ottonel sau Riesling Italian ar fi cea mai bună opțiune, firește, de pe eticheta care scrie (de la) Crama Dealul Dorului şi ridicăm paharele (cu respectarea distanţei recomandate de două brațe întinse) …. şi le urăm un călduros “La mulţi ani!” tuturor celor care azi îşi serbează onomastica, ziua de naștere ori vreo altă aniversare, cine știe, poate anii de la căsătorie…:)

Să aveţi parte numai de sănătate, bucurii şi împliniri, dar și pahare pline/ și sticlele cu licori rafinate să nu le uitați…

Hai noroc!

#dealuldorului #vinuripremiate #vindesilagiu #rieslingitalian #muscatottonel

 

ESTE WEEK-END? NU-I NIMIC..
E week-end, ADICĂ e frumos afară?… Avem restricţii de deplasare…. nu, dar chiar dacă am mai avea  rezerve de restricții, ehei, şi tot ne-am gândi la un grătar stropit cu vin roşu de la de …Crama Dealul Dorului!

Putem chiar să ne reamintim hitul celor de la O-Zone… şi ne apucăm de treabă… dar #stamacasa. Sau mergem la prieteni, și, în zilele următoare, la terase, cu gândul la 15 iunie, când se deschid plajele.

Până atunci, ne putem consola cu un grătar minunat, sfârâind și adumbrind, cu aroma sa, înfrățită cu aroma vinului:

“Oh, ştii de ce plâng GRĂTARELE, 
Le-au rănit amintirile,
După-o CEAFĂ şi-ncă un MIC, 
PUIŞOR sau PEŞTE mic.”

Hai noroc şi să ne revedem sănătoşi și la un “grătar în vie” În mijlocul viei, căci unde poate fi mai frumos?…

#dealuldorului #maestoso #vinuripremiate #vindesilagiu #buzias #burgundmare #cabernetsauvignon #merlot

 

INTERNAȚIONALA, DAR DE/CU VINURI BUNE! 🙂
Vă mai aduceţi aminte de melodia pe care o auzeam, în fiecare an, invariabil, în ziua de 1MAI, în alte vremuri?! Răspuns corect: Internationala!! Dar noi trăim alte vremuri.. aşa că le (și) reinterpretăm…pe ele, pe șlagăre 

“Scuuulaţi, voi, perpeliţi ai vieţii,
De pe grătaaaarul cu cărbuni…
Şi prin muştar să treceţi (cu) toţii
C-aşa şi voi sunteţi mai buni…
Hai la luptaaaaa cea maaare
“MICIŞORI să dovedim”
Şi în maaaarea înfruntaaaare
Cu un vin să ne-omenim!” 

Sărbătorim româneşte şi muncitoreşte…fie că ne relaxăm într-o drumeție sau… #stamacasa!

Vinurile din Dealu Dorului parcă sunt făcute special cu gândul la grătar. Să nu se dezlipească pururi și în veci de acolo.

Pentru noi, tot Burgundul RĂMÂNE prima opțiune. Da, dar ce se întâmplă cu MAESTOSO? O, da, el urcă vertiginos în topul preferințelor, ajungând, în mod serios, să concureze pe Burgundul grande. Mai ales că MAESTOSO conține și un serios baric...

Iar la vinuri, OHO, cu adevărat aveţi de unde alege…. Burgund Mare, Merlot, Cabernet Sauvignon… sau de ce nu.. noul cupaj Cabernet Sauvignon cu Merlot Barrique din gama Maestoso.

Posted in business, evenimente, vinuri | Tagged , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

SDCDVP PIETROASA-ISTRITA

Drd. Ing. CORNEL DANIEL BANIȚĂ:
LA SDCDVP PIETROASA-ISTRITA, NE DORIM SĂ ADUCEM CEVA NOU ÎN PLANTAȚIILE NOASTRE ȘI ÎN PAHARELE CONSUMATORILOR 

  • UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA DIN BUCURESTI
  • Filiala STATIUNEA DIDACTICA DE CERCETARE DEZVOLTARE PENTRU VITICULTURA SI POMICULTURA PIETROASA-ISTRITA 

Invitat la interviu:

Director Tehnic SDCDVP PIETROASA-ISTRITA 

  1. Care sunt, actualmente, PUNCTELE TARI ale SDCDVP Pietroasa-Istrita?
    Avand in vedere faptul ca statiunea este o unitate complexa care isi desfasoara activitatea in diferite sectoare ale agricluturii (viticultura, pomicultura, cultura mare, producerea materialulul saditor, vinificatie, etc.), consider ca avem de partea noastra diferite aspecte care ne ofera o serie de avantaje. Faptul ca reprezentam prima statiune care a aparut in Romania infiintata in anul 1893 si existenta unor rezultate mai mult decat importante pentru viticultura si pomicultura romaneasca, ne ajuta sa ne dezvoltam intr-un ritm mult mai alert avand deja o baza solida in ceea ce facem. Colaborarea cu USAMV Bucuresti in diferite sectoare si numeroase proiecte derulate ne ajuta sa imbinam cercetare cu productia pentru a ajunge la cele mai bune rezultate. In momentul de fata, ne axam foarte mult pe pregatirea studentilor de la diferite facultati de profil care isi incep lungul drum al cladirii unei cariere de succes pe meleagurile statiunii. Putem aminti aici faptul ca foarte multi angajati sunt absolventii facultatilor din cadrul USAMVB. Un alt punct forte este reprezentat de pozitionarea statiunii intr-o zona viticola consacrata care ofera intr-o oarecare masura o siguranta a calitatii produselor noastre.

  1. Unde realizați/organizați degustările de vinuri, în general?
    Facand trecerea catre sectorul viti-vinicol, aici putem spune foarte multe despre vinurile si evenimentele pe care noi le organizam. Cea mai mare parte a degustarilor se realizeaza la crama, iar in functie de preferintelor celor care ne calca pragul, acestea sunt organizate in sala de degustare – o locatie foarte frumoasa care are un decor rustic specific zonei si care poate gazdui pana la 70 de persoane; afara, in aer liber, unde este amenajata o masa sculptata din piatra care se regaseste si in plantatiile noastre si care poate gazdui pana la 25 de persoane; in crama, langa cisternele de inox, in pivnita unde sunt pozitionate barrique-urile, in vinoteca sau chiar in vie, in functie de preferintele pasionatilor care pot avea diferite solicitari. Totodata, organizam degustari sau participam la diferite evenimente care au loc in locatii diverse si au in prim-plan via si vinul. In linii mari, ne adaptam permanent tuturor solicitarilor.
  1. Cum e afectată stațiunea Pietroasa de pandemie?
    Statiunea, la fel ca toate celelalte unitati, este afectata de aceasta pandemie. Pe langa faptul ca am luat toate masurile recomandate de autoritati pentru a opri raspandirea acestui virus, am incercat sa rezistam cat mai mult acestei perioade astfel incat personalul nostru sa nu fie afectat de COVID-19 si unitatea sa nu aiba de suferit din punct de vedere economic. Am anulat din prima clipa toate degustarile cu partenerii nostri care aveau diferite evenimente, cu agentiile de tursim care aduceam turisti straini si cu studentii care veneau saptamanal la degustari, practica si alte activitati. Bineinteles, vanzarile au scazut foarte mult in toate canalele de comercializare pe care le aveam, au fost anulate diferite contracte de colaborare, au fost inchise unele magazine in locatiile cu un numar mare de vizitatori si multe alte aspecte mai mult sau mai putin importante care au dus la aparitia unor situatii greu de gestionat.  Cu toate acestea, am reusit sa ne mobilizam, fie de acasa sau de la serviciu pentru a incerca sa trecem peste aceasta perioada si cu siguranta totul o sa revina la normal, intr-o oarecare masura, astfel incat sa ne putem dezvolta.
  1. Vă propuneți în continuare să asimilați noi soiuri?
    Da, ne dorim sa aducem ceva nou in plantatiile noastre si in paharele consumatorilor. Avem cateva suprafete cultivate cu vita-de-vie care urmeaza a fi defrisate in urmatorii ani si ne gandim serios sa replantam cu diferite soiuri care nu se regasesc in acest moment la Pietroasa. Vorbim aici de soiuri noi obtinute la statiune in urma cu ceva timp si care vor aduce in prim plan un vin ,,diferit” si care, in anii ce vor urma, pot sta alaturi de Tamaioasa romaneasca si Busuioaca de Bohotin – cele doua soiuri care au dat notoritatea acestui areal viticol. Tinand cont de cerintele pietei din ultimii ani, dorim sa extindem putin si plantatiile cu struguri negrii astfel incat sa putem onora toate comenzile si sa diversificam putin oferta noastra de vinuri. Tot ce ne propunem sa plantam este strans corelat cu potentialul zonei, cu specificul zonei si cu ceea ce s-a realizat la statiune de-a lungul timpului. Incercam sa nu ne indepartam prea mult de tot ceea ce inseamna identitatea noastra.

 

  1. Aveți în vedere noi produse realizate prin cupajare/asamblare? Și, dacă da, câte? Și ce anume noutăți?
    Prin ceea ce am realizat in ultimii ani, ne-am propus sa facem foarte multe lucruri in cadrul acestui sector. Dupa modernizarea cramei, primul pas a fost obtinerea unor noi tipuri de vin. Avand deja gama de vinuri ,,Pietroasa veche” reprezentata de vinurile maturate obtinute cu ajutorul tehnologiei si tehnicilor care au pus Pietroasa pe harta vinurilor romanesti, am reusit sa creionam o alta gama de vinuri intitulata ,,Pietroasa Research&Innovation” care aduce in paharele consumatorilor vinurile proaspete, moderne, diferite de prima gama mentionata prin numeroase caracteristici organoleptice. Totodata, lucram la o noua gama de vinuri care scoate in evidenta clonele obtinute la statiune care au parte de o atentie mai mult decat sporita in plantatiile viticole si in crama. Avem in momentul de fata vinuri care reprezinta rezultatele unor cupaje atent selectate, iar cel mai la indemana exemplu este cupajul obtinut din soiurile Tamaioasa romaneasca si Grasa de Cotnari care se regaseste in gama ,,Pietroasa Research&Innovation”. Prin ceea ce facem, incercam sa incurajam publicul sa consume vin, deorece eu sunt sigur ca putem gasi un produs care sa ne placa indiferent de preferinte, iar cand spun ca incurajam publicul sa consume vin, nu ma refer doar la vinurile de la Pietroasa. Piata ofera atat de multe tipuri de vin, stiluri diferite, soiuri diferite si zone diferite incat este pacat sa nu incercam produsele de la diferiti producatori.
  1. Care sunt, pentru dumneavoastră, domeniile predilecte de cercetare?
    In momentul de fata, daca ne luam dupa ultimele cercetari si studii in care noi ne-am implicat total sau in parteneriat cu societati diferite, predominante sunt sectoarele de viticultura, vinificatie si pomicultura. Avand in vedere schimbarile climatice din ultimii ani, nevoile producatorilor si cerintele pietelor de desfacere putem spune ca foarte multe aspecte sunt luate in considerare atunci cand discutam despre aplicarea unor tehnologii corespunzatoare pentru fiecare sector in parte. Noi, ca unitate de cercetare, testam foarte multe produse care apar pe piata, de la pesticide pana la materiale oenologice. Incercam tehnici noi de aplicare in diferite momente astfel incat sa putem stabili utilitatea fiecarui produs. Pot fi mentionate urmatoarele expemple de studii si cercetari: Avem soiuri noi in plantatiile viticole si pomicole carora le testam adaptabilitatea in conditiile din acest areal; facem diferite hibridari pentru obtinerea de noi soiuri; efectuam studii pentru a observa diferente ale caracteristicilor organoleptice date de drojdiile selectionate si indigene pe numeroase soiuri de vita de vie; testam produse care urmeaza a fi omologate; facem cercetari pentru a confirma utilitatea unor produse conform fisei tehnice date de producatori, iar exemplele pot continua. Toate aceste activitati le ducem la bun sfarsit fie in urma solicitarilor venite din sectorul privat, fie pentru noi, ca unitate, astfel incat sa avem cele mai bune rezultate.

 

  1. Cum anume au fost modernizate spațiile de cercetare și producție?
    Suntem constienti ca pentru a putea avea rezultate, trebuie sa investim in infrastructura si oameni. In ultimii 5 ani, USAMV Bucuresti si SDCDVP Pietroasa-Istrita au reusit sa investeasca in aproximativ toate sectoarele unitatii care necesitau a fi modernizate. Am reusit sa dotam crama cu tehnologie specifica pentru a obtine vinuri moderne si totodata sa ne permita sa efectuam diferite cercetari in acest sector, avem o linie de imbuteliere noua, spatii de depozitare, avem o flota de masini argicole noi dotate cu diverse echipamente pentru a lucra mecanizat plantatiile, am reinnoit parcul auto pentru a putea livra produsele noastre, am modernizat spatiile de lucru pentru angajati, am investit in spatiile de degustare astfel incat turistii sa aiba o experienta unica, am creionat si dezvoltat o strategie de marketing prin diferite mijloace de comunicare astfel incat sa crestem vanzarile, am facut spatii de cazare pentru studentii de la USAMVB astfel incat sa-si desfasoare cu bine stagiile de practica si multe alte lucruri mai putin vizibile, dar care duc la buna functionare a intregii unitati.

 

  1. Cum anume stațiunea s-a transformat radical prin proiectele conduse de domnul Prorector Răzvan Teodorescu, după cum sublinia și dl Florin Stănică?
    Foarte multe investitii care s-au realizat in ultima perioada nu ar fi fost posibile fara implicarea personalului de la USAMV Bucuresti. Exista oameni care se implica si care isi dedica activitatea pentru a duce statiuniile de cercetare ale universitatii la cele mai inalte standarde. Pentru acest lucru, este nevoie de o colaboarea stransa intre toate aceste unitati si de o viziune relativ asemanatoare. Domnul Prorector Prof.dr. Razvan Teodorescu  este cel care a atras cele mai multe investitii de partea noastra si este cel  care isi doreste ca aceasta unitate, prin tot ceea ce reprezinta, sa devina in urmatorii ani un etalon. Pentru acest lucru, intreaga sa echipa si noi, cei de la Pietroasa-Istrita, suntem in permanenta colaborare si luptam pentru acest lucru. Daca discutam doar despre ultimii 3 ani, implicarea si schimbarile aduse de Domnului Prorector Razvan Teodorescu sunt mai mult decat vizibile. Cea mai mare realizare si draga mie, recunosc, este linia de vinificatie nou creata care ne-a oferit posibilitatea de a obtine vinuri pentru comercializare si pentru doua proiecte de cercetare care ne-au ajutat sa obtinem rezultate la care nu speram in urma cu ceva timp. Totul s-a schimbat in ultima perioada si se schimba de la o zi la alta, iar rezultatele se vor vedea in perioada imediat urmatoare prin produsele pe care noi o sa le comercializam.

  1. În ce măsură SCDVV Pietroasa este valoroasă și prin banca de gene existentă?
    La Pietroasa-Istrita, exista numeroase specii de plante care se afla in colectiile noastre pentru conservare, testare si comercializare. Toate aceste specii sunt incadrate in mod special in sectorul pomicol si in sectorul viticol. La Istrita, avem plantatiile pomicole care sunt cultivate cu diferite specii reprezentate in cele mai mari proportii de mar, prun, cires si arbusti fructiferi din toate colturile lumii care sunt adaptati la conditiile noastre ecopedoclimatice infiintate sub supravegherea Domnul Prorector Prof.dr. Florin Stanica care a reusit sa creioneze loturi diverse astfel incat studentii si fermierii sa poata gasi la noi exemplare tipice si informatii specifice pentru aceste culturi. La Pietroasa, exista numeroase soiuri de vita de vie si clone ale acestora, atat in colectia ampelografica cat si in plantatiile noastre care sunt conservate si comercializate an de an astfel incat producatorii de material saditor si cei care infiinteaza plantatii viticole sa aiba acces la soiuri si clone obtinute in Romania, dar si din sortimentul international. Totodata, aici se conserva munca celor care au lucrat in aceasta unitate inca din anul 1893.
Posted in evenimente, vinuri | Tagged , , , , , | Leave a comment