JACOB’S CREEK, LILLET

CHARDONNAY DE LA JACOB’S CREEK

Deși acreditat ca un soi cu noblețe franțuzească, CHARDONNAY și-a găsit în Lumea Nouă – ne gândim acum la continentul numit Australia, un loc minunat pentru finețea și vigoarea sa, la JACOS-S CREEK.

LILLET

LILLET denumește o casă fondată în 1872, deci – ca vechime  – are pe puțin  vreo sută și doupzeci de anișori. Ce este Lillet? În esență, este asimilabil vinului, pentru că este un cupaj/amestec de vinuri cu lichior de citrice.

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , , | Leave a comment

ÎNTRE JACOB‘S CREEK ȘI LILLET

În plină vară, să ne răcorim cu un vin. Și, apropo de MARILE RELAXĂRI, SĂ NE RELAXĂM cu un vin. Nu oricare, ci unul de calitate. Iar aici aveți de ales între:
în plină vară, să ne răcorim cu un vin. Și, apropo de MARILE RELAXĂRI, SĂ NE RELAXĂM cu un vin. Nu oricare, ci unul de calitate. Iar aici aveți de ales între:

Posted in business, vinuri | Tagged , , , , , | Leave a comment

RECOMANDAREA PRIMĂVERII

Vă facem o recomandare de primăvară. Este vorba de trei băuturi. Una dintre ele este un distilat, care ar șade bine pe mesele dumneavoastră la începutul mesei: BALLANTINES.
Celelalte două sunt niște vinuri (la bază) și ar putea să însoțească masa/să o acompanieze la diferite momente ale ei.

Posted in lifestyle | Tagged , , , , , , , , , , | Leave a comment

Apostazia ANASTASIEI

Chardonnay, noblețe și minune într-un singur pahar

Un capitol aparte merită – și va avea, desigur, fără îndoială, începând din numărul următor, Cabernet Sauvignon-ul cu aceeași obârșie sau Merlot-ul admirabil. Dacă nu cumva ar merita, mai întâi, toată atenția noastră, și Sauvignon Blanc, Riesling sau Fetească (în viitor, apropiat sau pe termen mediu).

Chardonnay. Mărturisesc, cu mâna pe inimă, că nicăieri nu îmi amintesc să fi băut cu o

mai mare placer Chardonnay, într-un cadru public cel puțin, ca la standurile de la târgurile&saloanele de vin.

Posted in evenimente, vinuri | Tagged , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

Domeniile Ostrov-LA STAND

În noiembrie a avut loc, ca de obicei, GOOD WINE. La stand, am întâlnit-o pe Oana Belu. Ea ne-a spus: scrie despre stand. Și fotografiază. Merită. E drept, era la stand cu cele mai bune vinuri. Și împreună cu Lucian Velciu, bineînțeles. Erau, amândoi, îmbrăcați cu haine de gală, arătând –și prin vestimentație sau atitudine, importanța pe care o dau ei, ca gazde, evenimentului.

Standul era plin, astfel încât cu greu am putut sta de vorbă cu ei. Așa am putut constata, cu ușurință, că este unul dintre cele mai asaltate standuri de la târg, ceea nu e chiar puțin lucru. Am încercat să stăm de vorbă cu cei care se aflau la stand în acele ceasuri, pentru a afla motivele afluenței de public la standul DOMENIILE OSTROV.

LA STAND SE TRAG CONCLUZIILE ADEVĂRULUI
Din sondajul nostru de opinie (sui-generis), au rezultat patru explicații principale. Prima ar fi existența unor game de vinuri foarte variate. Așa ne-au răspuns cei prezenți, în acele momente. Și este pefect adevărat. Sunt  CETATEA DUROSTORUM, PĂCUIUL LUI SOARE, DOMENIILE OSTROV, ISTROS, NAIADA – și DOMENIILE OSTROV RESERVE, CANARAUA FETII, COSSA DI VINO. Fiecare simbolizează câte ceva. ISTROS este un simbol al Dunării înseși. DOMENIILE OSTROV RESERVE simbolizează cea mai bună recoltă și cea mai bun producție, din anii în care vinul excelează în cupe/adică se întrece pe sine însuși. CETATEA DUROSTORUM simbolizează o cetate antică care avea să dea, ulterior, naștere numelui Dristor, de care se leagă multe tradiții românești. PĂCUIUL LUI SOARE este o cetate aflată pe un ostrov, cu o denumire neaoș românească.

PREȚURILE NEVEROSMILE PENTRU VINURILE DIN CEL PUȚIN DOUĂ GAME
A doua explicație pentru afluxul de vizitatori la stand a constat în  prețurile foarte prietenoase pe care le au vinurile. În adevăr, vinurile de la Ostrov se pot cumpăra și la neverosimilele prețuri de 24 de lei (ne gândim, bunăoară la vinurile ALBE din gama NAIADA), sub 20 de lei și chiar mai jos (aici ar fi cazul să nominalizăm vinurile din gama DOMENIILE OSTROV).
În relație cu acest argument, trebuie să punem și calitatea vinurilor. O mare recrudescență o cunoaște și vinul ROSE. Drept care are o cerere mărită la degustare. Am stat la stand și am observat că 40% cel puțin din cereri vizează și degustări de ROSE.

EXISTĂ O CORELAȚIE ÎNTRE PREȚURI, CALITATE ȘI VARIETATEA GAMELOR DE VIN
Gama de prețuri – a treia observație – trebuie corelată și cu gamele de vinuri. Aș spune că politica OSTROV  are elasticitate și flexibilitate, ca politică de prețuri, dar – în aceeași măsură – și în privința gamelor de vinuri.
Sigur, există vinuri(cu)legendă, precum SAUVIGNON BLANC sau CABERNET SAUVIGNON (din DOMENIILE OSTROV RESERVE), care costă și pe măsură (în cazul CABERNET SAUVIGNON-ului, prețul se duce, fără să forțeze, chiar și spre 40 de lei, dar să nu uităm, totuși, că este un vin medaliat cu aur). Sau, dacă iarăși vrem să ne amintim de un vin de calitate specială, ne putem duce cu gândul la un CHARDONNAY din categoria DOMENIILE OSTROV, la un preț (modest) de 10, 40 lei. Ca să nu mai menționăm un vin cu reale veleități de finețe, precum este PINOT GRIS, la doar 10.40 lei, ca și anteriorul.

PINOT NOIR, SYRAH, DAR ȘI MERLOT ROSE SAU MUSCAT OTTONEL
În siajul aceleiași idei, VINURI DE CALITATE, am putea găsi MERLOT ROSE, la un preț modic/tot 10. 40 lei, dar și MUSCAT OTTONEL, la 10.40 lei. Însă, ehei, dacă vrem să mergem la celălalt pol al prețurilor, putem să ne hotărâm la un PINOT NOIR din gama  CANARAUA FETII, care să aibă prețul cinstit de 90 de lei.
Și ca să evidențiem un soi cu totul rar, mai ales în peisajul nostru românesc, o să ne și oprim la un SYRAH, care se apreciază la 24 de lei.
Rămâne memorabilă ziua când rafinatul somelier DANIEL ZOTTU  ne-a oferit, spre degustare, un CABERNET SAUVIGNON din 2010, din care mai rămăseseră doar două-trei sute de sticle). Cabernet Sauvignon-ul se maturizase în baric, căpătase buchetul prelung al unei intonații plină de noblețe și iriza armonios din paharele noastre.
Am știut, pe clipă, pe dată, că beau unul dintre cele mai bune vinuri pe care le-am savurat vreodată.

DOMENIILE OSTROV- ELEMENTE DE BRAND
Enumerăm, în cele ce urmează, numai câteva elemente de brand, care ar putea fi asociate/atribuite Domeniile Ostrov, unele dintre ele funcționând mai ales datorită așezării geografice.

  1. CEL MAI SUDIC PUNCT DE PE HARTĂ AL ROMÂNIEI UNDE SE FACE VIN
    Asta înseamnă, în traducere, pentru factorii pedoclimatici, că numărul de ore în care soarele mângâie Ostrovul este mai mare decât în oricare altă partă a țării.
  1. CLIMAT ȘI TERROIR SPECIFIC
    Datorită regimului de insulă/petec de pământ aproape rătăcit între ape, beneficiază de o favorizare. Luciul de apă se mută/transferă viilor care se scaldă în lumină, dar au și umiditate bună, și precipitații echilibrate.
  1. VINURI REPREZENTATIVE
    În primul rând, toată gamă de roșii, care ies foarte bine în acest terroir, mai cu seamă:CABERNET SAUVIGNON, MERLOT.
    Dar să luăm aminte și la  aproximativa egalitate între numărul soiurilor albe și soiurilor roșii care se practică aici.

CE SPUNE PRODUCĂTORUL DESPRE SINE ÎNSUȘI:
Istoria, cultura și arta s-au întâlnit la Domeniile Ostrov. Niciodată nu este adevărat acel adevăr subiectiv: … vinul care-mi place mie este cel mai bun. Sau:  vinul cel mai scump este cel mai bun.
Domeniile Ostrov promovează România. www.vinpentrutine.ro Vii, pomi fructiferi, ferma de animale, schituri arheologice, muzeu, expoziții și pensiuni: iată rețeta Domeniile Ostrov.

REVELION LA DOMENIILE OSTROV
Cea mai nouă – și mai senzațională veste – este că în Paradisul Domeniilor Ostrov, se poate face anul acesta Revelionul.
CURTEA DINTRE VII este o pensiune ce propune linște, recrere și sărbători tihnite într-un cadru de un pitoresc deosebit.
În perioada 30-2 ianuarie, pachetul de Revelion cuprinde 4 zile, 3 nopți cazare, pensiune completă, excursii, mese festive, vin, țuică, afinată, coniac, cafea și băuturi alcoolice.
Prețul este de 1.000 lei/persoană/pachet. Copiii între 7-16 ani beneficiază de o reducere de -50%, sub 7 ani de minus 70 %. Rezervările se fac numai cu un avans de 400 lei/persoană.

Telefon:0722-415898/0726-777226,
booking@domeniileostrov.ro.

Posted in vinuri | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment

KILOMETRUL 192 SAU BORNA CRAMEI SIMINOC

La kilometrul 192, ieși de pe autostradă. Nu ajungi la Constanța, chiar dacă ești pe Autostrada Soarelui – și mergi spre mare. Tocmai începuseși să-i simți boarea. Avem o surpriză pentru tine. O apuci pe bretea și apoi mergi șapte kilometri. Intri în sat. Murfatlar e la alți șapte, dacă nu zece. Te conduci după instinct, dacă vrei să găsești Crama Siminoc. Sau, altfel spus, cuibul Vlădoilor. Da, Domeniile Vlădoi, am zis. Satul este cumplit de prăfuit, la urma urmei un sat ca oricare altul din Dobrogea, ars de arșița toridă. O localitate ca un ghioc, unde cuvântul de ordine este anodinul. Oprim mașina în mijlocul satului. Este un magazin acolo, la șosea. Întrebi – și ți se arată locul: este aproape. Întoarceți mașina și o luați pe aici. E o cărăruie, mergeți pe ea până la capăt, ne îndrumă o fetișcană.

kilometrul-192-sau-borna-cramei-siminoc
Gata, am și ajuns. Crama este micuță. Nu este o fregată sau un puitor de mine, ci – mai degrabă – o vedetă rapidă. Să fie cinci oameni de toți care lucrează acum/momentan în ea. Unul trebăluiește afară, pe la mașină.

MÂINI BĂTUCITE DE MUNCĂ, SEMNUL IZBÂNDEI
Oameni care arată că, din puțin, fac mult. Din puținul lor. Și că principalul capital adevărat este munca. Pentru că sunt puțini, trebuie să muncească zdravăn. Și ăsta este un postulat, de-a dreptul. Munca mâinilor lor. La linia de îmbuteliere și în laboratorul lor, Anca Maria Vlădoi și încă o fată. Afară ne întâmpină și Nelu Vlădoi, proprietarul, care dă o mână aspră cu noi, bătucită de lucru. Fiecare bănuț se câștigă cu greu și trebuie respectat, că ban pe ban se strânge greu – și nimeni nu se îmbogățește din vin – doar trăim: asta e discursul scris pe palma sa cu multe riduri.

BĂNUȚUL VINE CU GREU ÎN PALMĂ
Știm foarte bine asta: nimeni nu se îmbogățește din vin. Doar supraviețuim. Atât.
Nelu Vlădoi este o călăuză bună: ne arată crama. Și noi tragem și noi niscai poze; nu artistice neaparat, ci mai degrabă document, pentru reportajul de față, pe care îl pregătim. Poze de artă trag numai starletele la shooting, iar aici nu prea vedem (noi) starlete, ci – mai curând – oameni care chiar trudesc. Viața e aspră aici, așa ne face impresia aici; nu e de șagă sau de întins prea mult la vorbă – așa că nici noi nu întindem. Vedem și sala în care se ambalează și se depozitează vinurile. Anca umblă la instalația de îmbuteliere. Etichetele, îmi face impresia, se pun mai ales manual. Viața aici curge în realitate – și mai puțin pe Facebook.

DROJDII, REZERVOARE, CILINDRI: PEISAJ DE CRAMĂ 🙂
Am vrut să vedem Vlădoii la lucru. Am tânjit chiar, știut fiind că atunci când vezi omul acasă, îl descifrezi din plin. Și totul se lasă citit repede aici, în banalul travaliului cotidian. Peste tot miroase a autentic pe pâine. N-ai de ce te îndoiJ. Vorba americanului: what you see is what you get.
Măsurăm din ochi cilindrii din cramă. Rezervoarele. Drojdiile, care se vor pune la fermentat. Vinul dospește ca pâine bună: este o metaforă poetică, dar oarecum acoperitoare pentru toată situația globală.
Totul firesc, totul apropiat: nimic cu grandoare; vinul se naște numai din smerenia muncii tăcute de zi cu zi.

STRUGURII SUNT BAZA, MAI ÎNTÂI SĂ JUDECĂM STRUGURII
Câteva camioane și dubițe stau, temporar, parcate în fața cramei. Gustăm dintr-un strugur alb. Par poamele coapte – și ușor rumenite de soarele fioros încă, din ultimele zile de august. Cîțiva copii pitorești, de-ai satului, se foiesc pe lângă cramă și ei, public de ocazie. Ne privesc de parcă am fi îmbrăcat din stofa unui eveniment.
Sunt, pe margini, de plantație, struguri albi, cu bon rotund. Rămân credincios, întotdeauna, dezideratului de a bate cu pasul via. Dacă nu vezi plantația, am spus-o tuturor, ești un om mort: nu poți să evaluezi la dreapta valoare, vinul, care îți va curge, în pahar, peste două luni. Ideal, după gândul meu, ar fi să poți vedea și mustul, ca să judeci în cunoștință de cauză.
Plantația, adică lienele, această plantă agățătoare, evadată parcă din junglă, care este via, frunzele, ca să judeci și starea de sănătate de plantei – și, firește, fructul.

SĂ SIMȚI ZĂHARURILE: CE GRAȚIE NEBĂNUITĂ!
Dar poamele te copleșesc de dulceață, deși suntem abia pe prag de Gustar. Par gata de a fi culeși, la maturitate, cu gust rotund, prin care zăharurile se arată pregnante. Nu trebuie să fii musai oenolog ca să simți că se apropie cu pași rapizi gustul & vremea pârgului, timp astral neasemuit: deși în curând vom intra în toamna calendaristică, vara e încă astronomică. Dubițele probabil transportă vin de anul trecut. Căci timpul mustului n-a venit. Strugurii lui Vlădoi s-au copt; așteaptă să fie culeși și rânduiți în lădițe. Și, nu știu de ce, mă gândesc la SHIRAZ-ul semnificativ pe care îl face Nelu Vlădoi. Și la vinurile sale, mai ales cele albe, luminoase cum n-am mai văzut. De parcă lumina însăși s-ar face licoare și s-ar turna, singură, în pahare.

PE LINIA DE ÎMBUTELIERE
Birourile sunt sus. Acolo e și sala de degustare. Se văd, deasupra, transparente, fiindcă pereții sunt dresați din sticlă. Ca un borcan. Acvariul, așa-mi vine să zic.
Practic, sunt amplasate la etaj chiar îndeasupra sălilor din crama propriu-zisă. Depozitele sunt, desigur, jos și gem de lăzi, unele cu sticle goale, altele cu cele – îmbucurător – pline.
Etichetele se lipesc manual. La îmbuteliere, evoluează Anca, ea este șef peste echipa care mai cuprinde doar un singur ajutor, o altă fată. Anca îi cere instrucțiuni lui Nelu. Este ceasul forfotei. Este ora douăsprezece, miezul zilei – și se pregătește un nou transport de vin, așa că sticlele din lăzi trebuie umplute musai – și etichetate urgent. Doar dubița așteaptă afară. Dar și chiar de n-ar aștepta, vinul tras în sticle trebuie garnisit cu etichetă și contraetichetă.

LA MASĂ ÎN SALA DE DEGUSTARE
În sala de degustare, tronează o masă lungă. Peste douăsprezece persoane încap la ea – cincisprezece sau mai mult. Acolo purtăm conversația cu Nelu Vlădoi. Temele pot părea banale. Mai întâi ne interesăm de numărul de hectare. Mai apoi de intențiile de plantare.
Toate secretele de producție ne sunt date. Planuri există – și sunt foarte numeroase. Vorbim și politică, fiindcă amfitrionul nostru este și un politician foarte tenace, dar are de luptat – ca în destule situații – cu morile de vânt și cu țesătura deasă a cartelului de interese locale.

UN CANDIDAT LA LOCALE 🙂
Chiar și în primăvara asta a candidat, dar a pierdut pe muchie. Interesurile poartă fesurile celorlalte partide locale.
La plecare, Nelu Vlădoi ne dă – din rația (obligatorie) de vin – trei exemplare foarte reușite. Și cum să uiți, din albe, un CHARDONNAY de la Vlădoi? Și cum să nu muți și cu roșiile, după ce tocmai ai mutat cu albele? N-am stat mult, dar ne-am simțit bine. Agreabil. Nu ca printre străini 🙂 .
Ospeția a fost austeră, dar din toată inima. La plecare, iau un strugure auriu, pe care îl ciugulesc, boabă cu boabă, în mașină. Se simte boarea de Murfatlar. În alte părți, din nord, he-hei, nici nu prea s-au pârguit. Aici, au prins o tentă  deja rumenă. Miezul verii tocmai a trecut pe aici și a lăsat relicve, din soare – până jos, în struguri. Ne așteaptă o toamnă indiană, la fel de toridă. Nelu Vlădoi zâmbește obosit. La fel zâmbește și Anca Maria. De aici, vin de soi se va izvodi și anul acesta, 2016.

 

Mihail Gălățanu

Posted in TURISM VITIVINICOL, vinuri | Tagged , , , , , , , , , , , , , , , , , | Leave a comment