AMMOULIANI LA CENTENAR
100 DE ANI DE CÂND NE ÎNTOARCEM CA ACASĂ PE PLAJA MEGALI
Trebuie să ne întoarcem puțin în istorie. Pentru că puțină istorie nu strică niciodată. Acum o sută de ani, în urma războiului greco-turc, o cohortă de refugiați, oameni nefericiți, erau alungați de la locul lor – și ajungeau să se stabilească în preajma Athos. Acolo aveau să beneficieze de indulgența athoniților și să reușească să se stabilească pe insula Ammouliani, punând umărul la întemeierea unei comunități mai mari, pe care să o numească, în deplin clar de inimă, acasă. Acasă pentru totdeauna. De unde să nu mai poată fi alungați niciunde.
Să aibă și ei măcar un mic rost pe lume. La început, când turismul nu le prea putea fi sprijin, ei aveau o meserie: marea le sărea în ajutor. Și puteau, măcar, pescui.
Ammouliani a fost oferit ca o primă șansă. Sau, cine știe, a doua, cea de renaștere. O lume care se oferă, un cadou al mării, al insulei, al soarelui generos al Greciei – și al tradițiilor ei milenare.
Astăzi, peste 500 de persoane locuiesc aici – și se bucură de această, hai să-i spunem, asistență divină. Și ne-o pun și nouă, turiștilor, la dispoziție.
NICOLETA GĂLĂȚANU